Una Visione di Fibbricazzioni Atrial
A fibrillazzioni auricali hè unu di i più cumuni di l' arritmiaticu cardiaque , è pò esse unu di i più frustranti per trattà. Mentri a fibrillazioni atriali ùn hè micca innucente per a vita, hè spessu causatu sintomi significanti. Peor, puede conducir a problemas más graves, especialmente golosis , e (en persoas con cardiopatía), empeorando la insuficiencia cardíaca . Inoltre, mentri parechji opzioni di trattamentu sò dispunibili per a fibrillazioni atriali, ùn hè spessu micca cusì chjaru, ancu à ipertorii di ritmu di cori, chì trattamentu alternativu hè megliu in quali circustanza.
Sì avete a fibrillazioni atriore, vi tocca à amparà tuttu ciò chì pudete nantu à questa arritmia-i so sintomi, i so pruvucalli, è i trattamenti dispunibuli, perchè pò pudè travaglià cù u vostru duttore per decide chì trattamentu terapicu hè cusidu per voi.
> Fighjate cumu un cori cù a-fib beats in paragunaghju à un core normale.
Chì hè a Fibbricazzioni Atriale, è perchè chì hè cusì impurtante?
A fibrillazzioni auricali hè un ritmu corpu irregulari è spessu rapidu, causatu da impulsioni elettrici rapidamenti è caotici in l'atria di u cori (i dui camere di cardiac superiore).
Stu tipu di attivazione energètica rapida è caòtica in u core hè chjamatu "fibrillazioni".
Quandu l'atria cumminza fibrillante, po esse capite di trè fatti:
Prima , a frebba di u cori tiende a diventà rapidu è irregulari. U node AV hè bombardatu cù impurtanti electricu irregulari, chì vanu da l'atria, è di quantu parechji 200 impulsi per minuti sò trasmessi à i ventrizzi, chì guverna à un corpu veloci è assai irregulari. U rapidu, u corpu irregulari venenu spessu pruduce sintomi inquadantes.
Sicunna , quandu l'atria sò fibrillate, ùn sò micca firmamente contracciamente. Allora hè persa a coordinazione normale entre l'atria è i ventrizzi.
Per via di u risultatu, u corpu ci travaglià menu efficacemente è puderia cumincià à fallimentu.
U terzu , perchè l'atri ùn sò più cuntrattu veramente, dopu à un tempu (ghjeneralmente dopu à 24 ore à pocu tempu) i coati di sangue pò cumincià à forma in l'atria. Sti cunglini di sangue pò eventualmente offre è viaghjà in parechji parti di u corpu, cum'è u culu.
Allora, mentri a fibrillazioni atriali sò spessu pruduci un sintomi significanti, u so significatu vera hè chì si mette in riscu per e prublemi medichi chì pò esse invalidazioni permanentemente o fatali.
Chì Caò a Fibbricazzioni Atriali?
A fibrillazzioni aurisca pò esse prodotta da parechje malatie cardiaca, inclusa a malatia arterial coronaria (CAD) , regurgitation mitral , ipertensione crònica, pericarditis , fallimentu tal-qalb, jew prattikament kwalunkwe tip ta 'problema tal-qalb. Questa arrhythmia hè ancu bellu cumuni cù ipertiroïdismu , pneumonia , o embolus pulmonary .
Ingezione di anfetaminesi o d'altri stimulanti (com'è rimedii frasi chì contientanu pseudoepedrine ) pò causà fibrillazioni atriore in certi persone, è ancu per esse pocu cum'è unu o duie vignaghjoli alcoolichi-una cunnizzioni cunnisciuta com "heart holiday". Mentre i medichi tradiziunali dicenu chì a cafeina pruvucarà a fibrillazzioni auriechja, evidenza recente da studi clinichi mostra chì, in a maiò parte di a ghjente, ùn hè micca.
Ci hè chì esce una proporzione assai grande di e persone cù fibrillazioni atriali ùn anu micca una ragione identitariu particular per ellu. Sò dicenu chì anu "fibulamentu auricular" idiopathic. A fibrillazioni atriolica idiopathica hè spessu una cundizzioni assuciata à l'envidu. Per esempiu, mentri a fibrillazzioni aurisca hè rara in i sanu sottu 50, hè abbastanza cumuni in i persone chì sò 80 o 90 anni.
Anu studii novi fighjanu chì in parechji casi, a fibrillazioni atri hè ligata à u modu di vita . Per esempiu, e persone chì sò overweight è sedentariu sò assai risichi di fibrillazioni atriali. In più, in i persone chì anu fibrillazioni atriziunale ligata à l'adopru di stilacciu, un programa intensivu di modificazione di stiliu hè statu dimustratu per aiutà à eliminà l'arritmià.
Sintufi cù Fibbricazzioni Atrial
A maiò parte di i persone cù fibrillazioni atriera prupone sintomi significattivi. L'arritmià tende à esse assai notevuli è abbastanti. I sintomi cchiù cumuni sò palpitationsi , chì sò in generale perciuti cum'è si senti un passatu d'un corpu rapidu è irregu, o forsi comu "passeti".
E persone cun fibrillazioni atriele anu cumunitatu com'è una fatigue di facilità, curtazza di respirazione è (in ocasioni) ligerezza. Sti sintomi, diretti direttamenti à a fibrillazioni atriali, spessu pò esse particularmente perturbante di e persone chì anu disfuntutore diastolicu , o di miocardia di ipertròfichi .
In ogni casu, hè sempri more apparente chì a fibrillazzioni aurisca pò esse pruducendu nisun sintomi nti tutti. Mentri ùn avè micca sintomi sò in generale una bona cosa, a "fibburazione auriculaire" mudonda pò esse periculosa, postu chì spessu prduma prublemi medici si l'arritmià stessu hè causatu sintomi significanti.
Per esempiu, a fibrillazzioni aurisca pò purtà à l' angina più frequenti o più intensa in i persone chì anu CAD. A fibrillazzioni aurisca pò ancu pruducerà una deteriorazioni sustancialali in a funzioni cardiavule in i persone cù falluta cardiaca.
Infatti, si una frequenza cilvucassia veloce da a fibrillazioni atriore persisteghja longa (per almenu parechji misi), u musculu di u cori pò esse a debilità, è pò esse fallimentu di corazione, ancu in persona chì i cori sò altrimenti normi.
-
Amparate i Risk Factors per a l'A-Fib
-
4 Sintimi Cause da Pèrdita di Contrurizzioni Atrialu Effective
A cunsensione più difinitiva di a fibrillazioni atriali, hè a pussibilità di picciottu. Fibrilitura atriera atipressiva sustenechamente aumenta u risicu di accidenza cerebrovascular. Tutte parechji u 15% di tutti i picculi sò pensati chì sò causati da fibrillazioni atriali. Inoltre, parechje persone chì anu aghju pisciutu per senza ragioni apparenti (i chjappi cipugogeni ) facenu per avè episodii di fibrillazioni atriali "silent".
Tipi di Fibbricazzioni Atriali
I medichi sò spessu classificate a fibrillazioni atriali in parechji tipi diffirenti, è in fattu diversi sistemi di classificazione cunfusioni per a fibrillazioni atriali sò stati utilizati. Ma puderà aiutà à decisu chì trattamentu di trattamentu hè bè per voi, hè vale à strapallu i tipi di fibrillamentu atriali in solu dui tipi:
- New fibrillation auricular o intermittenti . Eccu, a fibrillazioni atriali hè o un problema novu, o un prublema chì si trova solu intermittently. A fibrillazzioni auronichi intermittenti veni spissu chjamata "fibrilitura auronichi parsessuali". A gente in questa categoria hà un ritmu corpu normale di a grande maggiorità di u tempu, è i so episodii di fibrillazioni atriore tendenu à esse pocu laburu è spessu infrecu.
- Fibrillazioni atriali chronici o persistenti . Quì, a fibrillazioni auronichi hè o prisente oghje u tempu, o si trova assai spessu, perciò chì i periudi di ritmu di ritornu nurmale sò pocu freti o di pocu tempu.
Diagnostica di Fibbricazzioni Atrial
U diagnosticu di a fibrillazioni atri hè spumante chjaru. Hè bisogna di esse di registrà un electrocardiograma (ECG) durante un episodiu di fibrillazioni atriali. Questa cumpagnia ùn presenta micca un prublema in i persone cun fibrillazioni atriali chronici o persistenti, in quale l'arritmiame hè prubabile di vedà qualsiasi tempu un eccu hè presitu.
In ogni casu, in i persone chì a fibrillazioni atriali si trovanu intermittently, u monitore ECG ambulanti di longa durata pò esse dumandata per fà u diagnosi. A monitorazione ECG longu pò esse uttimuli utili in i persone chì anu avutu cumbuglii cenìgliu, da chì trattà a fibrillazioni atriali (se hè presente) pò aiutà à prevene un recurrente.
Treating Atrial Fibrilation
S'ellu era assai faciule è assai sicura per fà, ùn pare avviu chì u megliu trattamentu per a fibrillazioni auronichi seria di restituà è mantene u ritmu corpu normale. Sfortunatamente, in parechji casi, ùn hè micca particularmente sicuru, nè particularmente faciale.
In parechji casi, in particulare, se a fibrillazioni auricula hè statu prisenti per simani o mesi, hè immensu difficiule di mantene un ritmu normale per più di quarchi ura o ghjornu. Stu fattu lamenta hà dumandatu dui approcqui di trattamentu di trattamentu genericu per a fibrillazioni atriali. U primu hè l'avvicinamentu di "ritmo-cuntrollu", è u sicondu hè l'approcciu di "cunflittu".
U prupusizzioni di "ritmi di cuntrollu" attrova di ristabilisce è mantene un ritmu corpu normale. Mentre era di prima visu, questu certamenti pari di esse u desideriu vuluntariu, ci sò parechje prublemi cun ella. L'acrubamentu di cuntrollu di ritmu tende à esse difficili, discepuli, pocu effittiva, è spessu implica un risicu altu altru di effetti avversi. Hè più probabili di travaglià in i persone cù l'fibrillazioni atriore o intermittenti, è assai menu prubabili di esse efficace in i zitelli chì l'arritmia hè crònica o persistente. Cumu, per assai persone cun fibrillazioni atriali, questu hè u modu per andà.
U metudu di cuntrollu di ritmu soli esse adupratu l'ughjettu di droghe antiarrhythmic , terapia d'ablation , o dui.
L' approcciu di "rate control" à a fibrillazioni atriali abandona l'attu di restituà è mantene un ritmu corpu normale. A fibrillazzioni aurisicu hè accettata cum'è u novu ritimu di cori di "nurmale" è a terapia hè diretta à cuntrollu a frebba di u core, per minimizà i sintomi sìmpii da a fibrillazioni atriali. L'appruvazioni di l'approcciu di cuntrollu di classi hè chì ghjè prussudutu sempre pussibile di cuntrullà u cuntrollu di a freccia di u cori in personi cù fibrillazioni atriali, è perdu cumu minimamente alcunu minimizza alcunu sintomi causati da l'arritmià stessu. Inoltre, i trattamenti usati per u cuntrollu di cuntrollu tendenu à esse relativamente salvu è ben toleratu. Inoltre, l'studi di longu tempu anu dimustratu chì l'outcome cliniche cù l'approcciu di cuntrollu di u cumentu sò almenu prufessiunale (è prubabilmente versioni più favurevuli) l'approcciu di cuntrollu di ritmu.
Qualessu pensamentu terapicuu hè sceltu, una funzione addicionale impurtante di trattà a fibrillazioni atriele hè di piglià e passu necessariu per minimizzà u risicu di l'infezzione. Questu solitu bisognu di prenorme di droguesi anticoagulanti , ma sò parechje alternative di trattamentu.
Se avete resu diagnosticatu cù Fibbricazzioni Atrial
Ci hè parechje cose chì avete bisognu di mantene in mente cumu è u to dutturore decide nantu à l'apparenza curretta per voi. Queste include:
- Perchè vo avete a fibrillazioni atriali? Ci hè qualcosa chì o u vostru duttore puderà fà (cum'è trattu di l'iperturiu, evitendu l'alcohol, o facenu muduli di mudellu di vita) chì ponu aiutà à ridderà u prublema?
- Se a vostra fibrillazioni atriali ùn hè micca crònica o persistente, quantità chì facenu vostri episodii, quantu durà, è chì sintomi sò causa?
- Avete una malatia cardiac sottutinente chì o fessi fibrilazioni atriferlii più prubabbili riurantà, o facenu a fibrillazioni atriali più prubabile di pruducia altre prublemi, cum'è l'angina o fallimentu di u cori?
- Quantu severi sò i sintomi propie da a vostra fibrillazioni auronale?
- Avete una diffizzioni di a terapia di droga di tollerante generale?
- Cumu si senti per i prucessi invasori à u trattu di l'arritmia?
Sceglie quale di i dui approczii terapèutii generali - "cuntrastu di ritmu" o "cuntrollu di u cuntrollu" - hè l'urdinariu per voi dependerà di tutti quelli fattori.
A decisione nantu à u trattamentu beni hè u tema più impurtante cù a fibrillazioni atriali. Pò esse una scelta relativamente complexa, è hè quella chì deve esse adattatu per ogni individu. Più chì capiscenu di più, u più puderanu aiutà à u vostru duttore di e decisioni di trattamentu chì sò ideali per voi.
Un Verbu da
Mantene in mente chì e milioni di persone si vivenu campioni standard di modu normale pese à a facultati di fibrillazioni atriali. Ci vole ancu esse u vostru scopu. Quand'ellu viaghjate à a decisione di trattamentu daveru pò esse sfida, è mentre chì amministra u trattamentu pò piglià pocu tempu è sforzu, quandu u trattamentu hè stallatu nantu à quandu avete da ricive à a vostra vita regulare (forsi cun qualchì cambiamentu favorevoli di modu di modu di modu). Questu averebbe esse a vostra aspettazione. È mentre puderete discussione cù l'opere di trattamentu cù u vostru duttore, assicuratevi di ellu stessu l'aspettavule per voi.
Sources:
Fang MC, Go AS, Chang Y, et al. A comparazione di i schemi di stratificazzioni di riscosu per prevene i tromboembolismi in i persone cù fibrillazioni atriuale. J Am Coll Cardiol . 2008; 51: 810.
Fuster, V, Ryden, LE, Cannom, DS, et al. ACC / AHA / ESC 2006 Guidelines for the Management of Patients With Fibrilation Atrial Un Reporte di u College Americain de Cardiologie / Associazione Cità American Heart Task Force di i Linzii Prattichi è a Società Europee di Catedra di Cunsigliu per i Linsei Prussianichi (Cumitatu Scritte per riviscià i Guidelines 2001 per a Management di Pazienti cù Fibbricazzioni Atrial). J Am Coll Cardiol . 2006; 48: e149.
Meier B, Blaauw Y, Khattab AA, et al. EHRA / EAPCI cuncensu di cuntenimentu espertu nantu à catene basatu à l'aprezii atriali atlantici oclusioni. Europace . 2014; 16: 1397.
Pathak RK, Middeldorp ME, Lau DH, et al. U studiu aggressivu di rivinutu di riflittenti per a fibrillazioni atriali è implicazioni per u risultatu d'ablation: l'arricazzioni di ARREST-AF. J Am Coll Cardiol . 2014; 64: 2222-2231.
Wann LS, Curtis AB, ghjennaghju CT, et al. 2011 ACF / AHA / HRS centra l'aghjurnamentu nantu à a gestione di i malfattenti cù fibrillazzioni auronichi (Aghjurnamentu di a Linìa Guidativa 2006): un rapportu di u College di Cardiologia di l'Associazione Americana di Amministrazione Americana / Associazione Internazionale di l'Associazione Corsa. J Am Coll Cardiol . 2011; 57: 223.