Syncope è i so Cause

Syncope (sin-co-pee) hè una perdita temporale di a cuscenza, cumunutata chjamata fainting, o passendu. Hè un avvenimentu bastatu cumuni - a maiuranza di genti passanu almenu una volta in a so vita. À sempre, u syncope hè sempre una prublema graviamente seriu, perchè pudete indicà un problema sottuffigiu seriu, è perchè ogni perdita di a cuscenza po pruducione ferita.

Allora, si avete un episodiu di syncope, avete da esse evaluatu da u vostru duttore per definisce a so causa.

Occurance

Syncope si trova quannu u sangue di u flussu à u core addiventanu pocu ridduzzatu, per qualchì pocu quattru settimati. U flussu di u sangue di u curu pò esse interrotta per un certu parechji razze. Fortunatamente, in a maiò parte di i casi, u syncope hè una cundizione passageru chì ùn hè micca causatu da un prublema medica seria. Allora in a maiò parte di i casi, finu à chì u episodiu di sincopale ùn hà micca causatu lesioni seriu, l'avvenimentu ùn avarà micca significatu longu.

In ogni modu, quarchi sensu hè un signu chì una prublema di prublemi periculosa è ancu persunale chì pò esse presentate. Hè per quessa chì, sè vo avete un episodiu di syncope, hè impurtante per voi di cunsultà cù u vostru duttore.

E Cundizioni Associati

Syncope pò esse risultatu da una grande varietà di cundizzioni medica. In fattu, u pianu di pussibilità puderà a valutazione di Sincopo un perspettiva difficili è intimidatori per i medichi chì ùn avianu micca avvicinà u prublema in una manera organizzata è sistematica.

I medichi chì anu adeptes à evaluà à u syncope sò generalmente classificate e causas potenzali in dui categurìa generale - syncope per causa di malatie corse, è syncope per causa di cause non-cardiac. Prubbabbilamenti tutti i campagni tipici di sincincamentu potenzalmenti periculosi sò in a categuria cardiaca. Fortunatamente, a causa cardiaca di u syncope sò spessu relativamente fàciule di identitarse cun una valutazione generale currettamente - essenziale, per piglià una bona storia medica è esse realizatu un esse fisicu fisicu.

E dopu avà una causa cardiavule hè statu esse sceltu, u vostru duttore pò assicurà ragiunamenti chì qualse sia a causa vanu da esse, hè improbabile di avè una cundizione per allivatore a vita è u restu di a vostra valutazione pò esse realizatu senza alcuni sensu di urgenza estremita.

Cause

Causes Cardiac

Circundante una in quattru persone cù syncope vi pruvucarà chì avè una causa cardiaca. Dui tipi di tipu generale di prublemi di cori ci ponu pruduce prublemi di sincope - cori chì ponenu parchjiserà u flussu di sangue da u core, è arritmi di cori.

Cardigans Obstructive:

Una obstruczione à u sangue chì danu di u cori pò causari una gota à a quantità di sangue u cori hè u pumping, robbando in modu u moveru da u sangue di u sangue. Diversi disordini di u corpu pò micca imbulighjate parchì u flussu di sangue tramezu da u core . Queste include:

Arritmias cardiac:

L 'arritmiaticu cardiaci sò una causa cumuni di syncope chì sò cundizione cardiac obstructive. Sfortunatamente, quasi ogni arritmià chì pò causà syncope pò ancu causà morte súbita, se a arritmia persista à parechji minuti.

L'aritmiassi ponu ridirevule a funzione cardiavule in dui modi diffirenti - per fà a ritenza di u cori massa lenta, o facenu troppu rapidu.

Arritmiuni di cori di lignu (chjamatu bradicardia) pò pruduce syncope solu per causà chì u core scherza finu à u lento, chì u moveru ùn sia micca bonu di sangu. Se bradicardia hè stata trovu a causa di u syncope, è se a bradicardia hè creduta per esse probabiliata di richieste, u trattamentu efficace pò esse furnitu da inseritu un pacemaker cardiac.

A sinestia di bradicardia o un blocu di cori pò pruduce bradicardia significativa.

L'arritmiami di cori di Rapid (chiamati tachycardia) pò ancu causà syncope facendu chì u cori avvinni cusì rapidamente chì ùn ponu micca più bomba efficace. Mentre chì parechji tipi di tacuncardia, i più ca cumunamenti causanu syncope sò a takikardia ventriculare è a fibrillazioni ventricle . Sti arritmi di particulari sò persunanti di vita è infunditamenti producenu morte súbita .

Una histoire medicale curretta è esaminatu fisicu - cù un electrocardiogramu (ECG) - duverà à u vostru duttore pienze suficiente per ghjudicà si qualchese di sti cundini cardiaci hè una probabilidadi causa di u vostru syncope. È se una cundizione cardale hè pensatu per esse probabili, hè necessaria una evaluazione cardiaca immediata, centrale centrale, chì pò esse includendu ecocardiograma , un teste di stress , o altre prucessi di diagnostichi. U vostru medica pò esse decide ancu chì avete da esse ingressu per a vostra propria prutezzione finu à u diagnosticu hè presu, è u trattamentu adattatu hè datu.

Fortunatamente, però, in a grande maiuranza di i casi, una bona valutazione medica iniziale regula una causa cardiaca di syncope. U vostru duttore ponu turnà a so attenzione à i causati micca di u cardiacu.

Causes non-Cardiac

Ci sò trè categurie generale di disordini micca cardiaci chì causanu sulcusculu - causi neurologichi, causi metabolichi è causas vasomotorii.

Causes Neurologichi:

E cunnùcenza neurològica venenu à una infrequent cause of syncope, cuntendu solu à u 1% di l'episodi sincopal. Ci hè solu trè cunnuscenzi neurologichi chì prubabilmente sviluppati syncope:

Una condicione neurologica chì hè spessu cunfusa cù syncope hè l' epilepsia . A cunfusione si vene perchè un invellimentu epiléptico, cum'è syncope, pruvucarà ancu una perdita di u consciente. Ma l'acupressure sò generalmente micca causati da un disruptu di u flussu di sangue à u core - invece, sò causati da una attività elettronicu anormali in u core. Un duttore generalmente suspettà chì un disordu cunghjuntatu hè a causa di una perdita di a cuscenza cume l'episodiu hè accumpagnatu da i movimenti involuntarii tipichi chì spessu occuru cun un attache. Un diagnosticu impiegatu di l'epilepsia pò esse cunfermatu da un electroencephalogram (EEG) - una prova chì registra l'attività elettrica di u cirere. Hè impurtante di fà i prucessi necessarisi è avè bisognu di sta diagnosi, perchè u trattamentu di disordini d'assulge hè assai diffirenti da u trattamentu di u syncope. Sfortunatamente, persone cun forti sinonichi benigni (ghjucatorii ghjovani) sò troppu spessu troppu dirivatu di manera chì anu un attachementu cuncessu.

Causes Metabolic:

Meno di u 1% di e persone cù syncope turnonu per avè i cundizzioni metacrugicu com'è una causa. I pruduzzioni metacolòichi di syncope include l' ipoxia ( oxigenatu ridduciutu in u sangue, chì quasi sempri significa qualchì pulmonaria gravi è ovvia, hè di prisenza); l'ipervintulazione , chì vene in e reazii d'ansietate severu o l'attacchi pànicu ; e l' ipoglicemia (azucarera in u sangue), chì deve esse suspettata in diablà, in particulari quelli chì anu pigliatu l' insulina .

Causes Vasomotor:

Per a maiò grande di i persone chì anu sincincente, questu hè quale hè u soldi. Sincincente vasomotor hè questu quandu i miccanessi di u corpu di u corpu chì mantene una pressione di sangu pulitica falli (o transientemente o chronically), chì guverna à una gota di a prissioni sanguinosa , chì sussida scherciona u cori di u so sangue.

Ci sò dui tipichi generali di syncope vasomotoru - ipertoprette ortostatica è syncope vasovagal (o cardioneurogenic) .

I pressuposti ortostatica

Nurmale, quandu si stendanu, i vini sanguini in i vostri pedi cunfinati, chì aiuta à mantene u sangue da "aghjunghje" in i so gammi, è perchè per mantene a pressione sanguigna. In i persone chì anu una pressensione spunorevule , per una di parechji razze, una pressione sanguigna nurmale ùn si pò mantenite quandu si prisenta. Sì a so pressione sanguigna sutt'acqua quantunqua, puderanu perdiri a cuscenza quandu sò ghjustu. L'ipotensione ortostatica hè più spessu vistu in i pezzi più oldene, è hè più comunmente cagiunatu da i medicazione bi prescription. Ma pò ancu essa causatu da u diabetes, a malatia di Parkinson, è in parechje altri prutezioni medichi.

Una condicione relatata hè u sindromu di a tachycardia orturbitate postural, o POTS . POTS hè diffirenti da l'ipotensione ortostatica in chì: a) hè veduta quasi sclusiva in i ghjovani (in generale, i figlioli sottu à 45 anni), è b) mentri POTS pò ancu pruduce pressione di u sangue, u prublema principali hè una freccia di ritmu fastidiosa nantu à stà. E persone chì anu pussutu avè parechje sintomi quand'eddi sò attentati, a maiò parte di spessu, inclusi palpitazioni , stunazione è debulezza, è quasi u 40% di elli prughjettanu sincoppe, almenu una volta.

Vasocalbali (cardioneurogenic) syncope

Sincincente di Vasovagal (cunnisciutu ancu da syncope cardioneurogenic) hè a causa cum'è più cumuni di syncope, chì faci u cuntributivu di più di u 80% di tutti i episodi sincopal. Hè propiu di a dilazioni suttili di i vini in i so maglie in risposta à un riflittura neurològgica esagerita. Sì avè cunniscendu a Sincope è ùn anu micca storia di malatia di u coru o un risichu risicu di malatie coriu, i probabili sò altas chì serebbe bisognu à avè sincincu vasuvagale - in quale casu avete bisognu di più nantu à sta cundizione cum'è pudete. Averete nantu à trattendu syncope vasovagal .

Valutazione

Avà chì avemu rivisitu u largu spettru di e cundizzioni medichi chì pò causà sulcusata, se ellu o un anu veneratu hà a sincincente, averia sapè cumu chì i medici debite sorte à tutte e pussibulità, è di modu efficau à u diagnostice curretta.

Eccu un articulu chì discusseghja un modu raghjone simplice è sistematicu per avvià à a valutazione di syncope .

> Sources:

> Costantino G, Casazza G, Reed M, et al. Risk Syncope Stratificazione di EGS vs. Judicial Clinic: un Metu Metaariariu di Data Paciente Individuali. Am J Med 2014; 127: 1126.e13.

> Huff JS, Decker WW, Quinn JV, et al. A Pulìtica Climatica: Issue Critique à l'Evalulamentu è Gestionazione di Pazienti Adulti chì prisentanu à u Dipartimentu di Emergenza cun Syncope. Ann Emerg Med 2007; 49: 431.

> Strickberger SA, Benson DW, Biaggioni I, et al. AHA / ACCF Scientific Statement on the Evaluation of Syncope: Da l'Associazione Americana di Associazione Cardale per Cardiologia Clinica, Infermeria Cardiovascular, Enfermedad Cardiovascular in i Young, and Stroke, è a Quality of Care and Outcomes Research Group interdisciplinaru di travagliu; è u College di Cardiologia Americana: in Collaborazione cù a Società Rhythm Heart: Adoptatu da a Società Autonomi Americana. Circulazione 2006; 113: 316 .