1 -
BruxismBruxism hè u prugramma cunvinte, attu vuluntariu d'accentuà o dapoi u denti in paese. U spessu prus in i periodi di stress. Bruxism venga da a parola greca "brychein", chì significa gnashing di denti. Pudete riesce u danni di u dentru, u malurgiu di mandibulariu è i malofre.
2 -
CataplexiaA catapuglianza hè a perdita brutta di u tonu muscular chì spessu si pruvucarà da emozioni intensi cum'è risata, sorpresa o furore. Fatece a debule è ancu a paralisi tempurale, in qualchì volte in un colapsu in a postura. Hè un di i quattru suntomi cardinali di a narcolepsia .
3 -
CircadianDa u latinu chi significa "circa un ghjornu", circadian fa riferimentu à parechji fenomeni (spicciamenti ritmi biològichi) chì anu un intervallu intervallu di circa 24 ore. Pò esse adupratu in riferimentu à i disturbi di ritornu circadian di u sonnu .
4 -
EnuresisHè più comunmente canusciutu cum'è bedwetting, l'enuresis hè a perdita involuntària d'urine (in solitu durmendu dormitu deep) allora l'epica meta u cuntrollu voluntariu esse presente. A maiò spessu afecta à i zitelli.
5 -
HippocampusFundatu in u cundimentu in u lògu di u càlculu, u hipocampu hè una struttura in seahorse chì cuntene assai funzioni cerebrali impurtante cumu l'emozioni è l'apprendienti. Hè impurtante per u processu di memoria in u sonnu.
6 -
IpopneaA ipopnea riferisce à respirazione superficiala, o una reducione transiente di flussu d'aire è chì si trova durmitu è dura per almenu 10 seconde. Hè menu rigurusi per l'apnea, chì si riferisce à una perdita di i flussu più cumpletu. L'Ipopnea puderà esse per una obstruczione parziale di l'aria aereica.
7 -
Cambiu di fusu orariuU Jet lag è una cundizione impurtante chì hè causata per un viaghju veloce in e zoni di u mumentu di u zitellu - chì pò esse cun avete viaghju - è ponu abbandunà una persona indipindente di fatigue, insomnio , nausea, o altri sintomi com'è u risultatu di u ritimu circadianu internu o Reloj Biologicu , hè misalignatu cù u tempu locale.
8 -
MacroglossiaA Macroglossia si riferisce à una lingua anormalmente grande chì pò disturbà a via aèria è purtalla à l'apnea di u sonnu . In i zitelli, a macroglossia pò esse assuciata à u sindromu di Down, a glucogeno à a malatia di almacenamiento, o l'ipotiroïdismu congènitale.
9 -
MicrosleepMicrosleep hè un episodiu fretu è passu di u sonnu chì dura da una frazzioni di un secutu à 10 seconde. Hè frequente in e persone in persona chì prupone di stà svegliate. Queste l'episodi ùn sò micca cuntrullati è ponu accade in accidenti cù vaganti o machini pesce.
10 -
ParasominiasParasominias sò disordini di u sonu caracterizatu di cumpurtamentu anu fattu di u sonnu. A parolla vene da u latinu è significa "durmisi". Parasominnia implica capiscitu incontu cum'è complexe, semi-scrupulevule è cumbattevule. Queste puderebbe include terrori di u sonnu , sonnambulare, sughjornu l'omi , soffrì sessu, u disordine di u muvimentu di u muvimentu veloce (REM) , o qualsiasi quantità di cumpurtamenti pussibbili mentri a persone ferma.
11 -
Pavor nocturnusPavor nocturnus hè una disturbazione emutiva episodicu chì si trova in u sughjettu è infabilmente afecta à i zitelli. L'episodi pò include ghjochi, geminu, gasping, panicu è ansietà. A cuntrariu di pesci mortificanti, sti episodii sò in u muvimentu in u rapidu (REM) o in u sonu di freccia lenta . Unu di i parasomnias , un individuu scurdassi di nocturnus ùn hè micca cunzudutu cumpletu è ùn si scurdate micca di u episodiu di a matina.
12 -
RetrognathiaRetrognathia hè una mandibula chjesa o ricca (o a manduca maxigera chjamata a maxilluna o a manduca più bassa chjamata mandibula) chì pò avè predispuntenu à l'obstruczione di l'aria. Questu pò conduce à l'apnea di u sonnu . Ci hè questu corrigie per una cirurgia chì move a vuluntà.
13 -
Architetura di SognuL'architettura di u sonu hè rappresentante l'estructura di u sonnu è ghjè in generale compostu di un mudellu cerche chiclicu di u variu movimentu d'ochji non rapidu (NREM) è di u muvimentu di u muvimentu veloce (REM). Pò esse resumintate cù un cartellu chjamatu un hypnogram.
14 -
SomniloquySomnilicu hè l'attu o abitudine di parlà in u so sonnu.
15 -
ZeitgeberDa l'alimanu per "u tempu giver", zeitgeber si riferisce à qualsiasi cumbera esterni chì ponu entri (o rinfigurate) u sistema di mantenimentu d'organisazioni. In l'omu, questu sistema circadian, o relighu biològicu, si trova in u nucleu suprachiasmaticu in u lituanu u cumbugliu. Stu sistema hè influinzatu da zeitgebers. Queste persi segui un mudellu periculu. U zeitgeber più forte hè u patru naturali di a luce è di a bughjura.