Ci hè parechje pezzi di l'infurmazioni di metudi curanu in modu di diagnostichi di u cancer . Pruvisti di imaghjini pò include un tipu speziale di CT, ultrasound endoscopic, MRI, ou ERCP. E prughje di sangue pò cercà a causa di ictericia è di marcatori di tumuri. È una storia medica centrale in fatturiu di risichi, cù un esame fisica, sò impurtanti.
A biòpsia pò, o ùn hè micca necessariu, secondu di altri esempii. Dopu à u diagnosi, staging hè stata per determinar i trattamenti più appruvati per a malatia.
Tuttu ognunu avissi bisognu di i signalazioni aversà i simprici di u cancillaghju di u pankrecu , perchè puderanu cercà una valutazione medica cum'è prima.
Labs and Tests
A valutazione per un canarnu prancugnanti pussibule cumencia cù una storicu curretta è esame fisiche. U vostru duttore vi farà dumandà questi nantu à qualsiasi factor di risicate chì pudete avè, cumpresa una storia di a famiglia di a malatia, è inquite à i vostri sintomi. Hà averà esse realizatu un esaminazione fisica chì guarda u to pelle è l'ochji per evidenza di ictericia ; esaminà u to ventu per una missa pussibbili o espansione di u so livru, o qualsiasi evidenza di ascitis (accumudamentu di fluidu in l'abdomen), è cuntrollanu i vostri registri per vede s'ellu averebbe pisatu pienu.
L'anormalità di teste di sangue cun u cancinu di u pankreccu hè un spaziu pocu specifice, ma sò à pocu di aiutà à fà un diagnosi quandu combina cù provi di imaging.
Pruebas poden include:
- Pruvenzii di funzione di l'urtima livetta, chì sò in parechji volte
- Un cuntenutu di sangue di sangue (CBC), circà un cunti di pleiteletu (trombocitosi) in particulare
- Una prova di bilirubin: Ci hè parechji tipi di bilirubin, è basatu nantu à u tipu tipu pruvatu, i medichi pòbbenu acquistà chjassi quant à a fonti d'alcunu suffragette. Cu u iccicu (per un tumore pancreticu cuminciannu à u baculare bile cumulus), ci sò elevazioni in a bilirubin conjugata è di totalità.
U zuccarinu sanguiu hè spessu elevatu, cum'è in u 80 per cente di i persone cun u cancer pankreccu desenvolve a resistenza di insulina o a diabetes. Circundendu a migità di e persone anu elevatu in a amilassi di sera è a lipa in serum in i primi stadioni di a malatia, ma micca menu in malati avanzati.
Markaturi Tumor
U marcaturi di tumuri sò proteins secreti da cellu di u cancer è pò esse detecatu via un test di sangue. Unu di sti marcatori, l'antigeno carcinoembrionicu (CEA), hè elevatu in quasi a mità di a persone diagnusticatu cù a malatia, ma hè ancu elevatu in parechji altri tipori di cundizioni. I nivadi di 19-9 corsi pò esse pruvatu, ma dinò ùn sò micca sempre u nivele elevatu è elevatu pò ancu indiciate altre cundizione medica, questu ùn hè micca particularmente utile à fà un diagnosi di u cancer pancreatic. Stu risurtatu, però, hè utile à decisione si un tumore pankreticu pò esse eliminatu cirurgicu, è per seguità a curazione di u trattamentu.
Testi di Sangue Tumor Neuroendocrine
Certi assicurati di sangue pò ancu esse utili in diagnosticà u tipu raru di cancelli pancreatichi chjamati tumuri neuroendocrini. A diversità di a maiò parte di i tumuri pàncreas, chì sò cumposti di caghjuli chì facenu i enzimi digestivi, sti tumuri invistinu cindule endocrini chì facenu hormone, cum'è insulina, glucagonu è somatostatin.
E metudi di i nivuni di sti hormoni, ancu per esse realizatu uni pochi altri prucessi di sangue, pò esse utili in diagnosticà questi tumuri.
Imaging
Pruvisti di imaghjine sò normalment u metu primariu di cunfermà o refutazione di a prisenza di una massa in u pancreas. Opzioni pudete include:
Scan CT
A tomografia computarizada (CT) usa ragiò X per creà una retazione di una regione di u corpu è hè spessu u pede di u diagnosticu. Sì un mèdicu suspeva cuncreti di pancreatasicu, un tipu specchiu di CT scanale chjamatu una CT tomba helicoidal multiphase o prugrétic protocolo CT scanning spessu hè cunsigliata.
A CT scan pò esse utili per a caratterizà u tumore (determinendu u so grandu è u locu in u pancreas) è cercanu qualchi evidenza di diffusioni à i nodi linfici o altre regions.
A CT pò esse più efficeur chì ultrasound endoscopic à determinà si u cancer s'hè difunnutu à l'arteria mesenterica superiore (impurtante à ellu di trattamentu).
Ultrasound Endoscopic (EUS)
Ultrasound utilizza l'onda di u sonu per creà una figura di l'internu di u corpu. Un ultrasound cunvevutu (transcutanicu) ùn hè micca spessu appiccicatu se un medico suspeva pccreatic cancer, chì u gas intestinali pò fà visualisazione di u pancreas difficult. Ma puderete esse utili à cercà altru problema abdominal.
Un ultrasound endoscopic pò esse un prucessu priziosu à fà u diagnosticu. Fatti via endoscopy, un tubu flexibule cù una sonda ultrasonale in u so fini hè inserita da a bocca è rinfrisciata in u stomacu o di l'intestino piccu, per ciò chì l'scanciu pò esse fatta da l'internu. Siccomu sti zoni sò stati vicinu à u pancreas, a test permette li duttori à avè un'attera bona assai à l'organu.
Cù l'usu di i medicazione (sedazione cusì consciente), a ghjente aduperà u prucessu in fine. A prova pò esse più precisa da CT per evaluà a dimensione è a dimensione di un tumore ma hè micca cusì bellu à truvà un distanti di u tumore (metastasi) o determinendu se u tumore impone i vessi sangu.
Panigangcumpancetografia Retrograde Endoscopic (ERCP)
A colangiopancreatografia retrograda endoscopic (ERCP) hè un teste chì implica endoscopia plus X-rays per vede a visualizazione di i venti bile. ERCP pò esse un testi sensibule per truvà u cancer di pancreati, ma hè micca cusì precisu à diferencià a malatia da altri prublemi, cum'è a pancreatitis. Hè ancu un prucessu più invasivu relative à e teste più altu.
MRI
A risuscenza di Magnetic resonance imaging (MRI) usa imetilli in lenza di ragi X per creà una imatge di e strutture internu. A MRI hè utilizatu menu spessu di CT cun cancer di pancreati, ma pò esse usatu in certe circustanza. Cumu cù CT, sò parechji spezii di MRI, cumpresa MR colangiopancreatografia (MRCP). Siccomu ùn hè statu studiatu ma quantu i pruverii supra, hè utilizzatu principarmenti per i ghjente per chì u diagnosi ùn hè chjaru sicuru nantu à l'altre studiu, o si una persona hà una allergie à u cuntrastu di tintu utilizatu per CT.
Octreoscan
Un teste chjamatu scintigrafia di un receptore octreoscan o somatostatin (SRC) pò esse fattu se un tumore neuroendocrino di u pancreas hè sospettatu. In un octreoscan, una protezzione radioactiva (chjamata tracera) hè injected in una vina. Se un tumore neuroendocrinu hè presentu, u tracchieru si ligà à i celesti in u tumore. Dopu qualchì volta dopu, un scanu (scintigraphy) hè fattu chì racetta à ogni radiazione chì hè stata emissione (i tumuri neuroendocrini s'accustarà, se prisenti).
PET Scan
PET scans, spessu combina cù CT (PET / CT), pò esse da fà deve fà, ma sò usati moltu menu prublemi cù u cresu di pankreccu chì cù certi canceri. In questa prova, una piccula quantitatu di zuccaru radiuattivu hè injectu in una vina è un scanciu si face dopu chì u zuccheru hà avutu u tempu d'assorbitu da i celi. I cresciti di crescita, cum'è e cèl·lhje di cancer, "fioru", in cuntrastu cù l'area di ciule nurmale o scar tissue.
A biòpsia
Una mostra di tissutu (una biòpsia) hè di volte necessità per cunfirmà u diagnosticamentu, è vede à e caractère moléculaire di u tumore.
Una biòpsa di agulla fissa (un procedimentu in u quale aghjunse una agulla fala nantu à a pelle di l'abdomen è in u pancreas per esse extracte una mostra di tissutu) hè a più spessu aduprata cù guidenza cù l'ultrasound o CT. Ci hè un prublema chì u tippu di biòpsia puderia "sminu" u tumore, o riguarda à a diffusioni di u cancru in u ligna induve l'agulla hè introduttu. Ùn sia micca cunnisciutu cumu spessu si listessa, ma sicondu un studiu di 2017, u numaru di repertorii di cundivate secondu a causa di l'aspirazioni à l'ultrasound-guided fine endoscopic hè aghjuntu.
Perchè i biòpsi sò fatti per verificà se a cirurgià pò esse fattu (l'unicu trattamentu chì migliurà a survival), hè una preghiera di valore di parlà cù u vostru duttore.
Comu approcciu alternative, a laparoscopia pò esse usata, sopratuttu se un tumore pò esse rimettutu (salvagile). In una laparoscopia, parechji incisioni chjucchi sò fatti in l'abdomen è un inseme strumentu hè inseritu per esse realizatu a biòpsia. Sicondu, circa u 20% di u tempu, a ghjente hè stata trovu una malatie inoperativa dopu a cirugia chì hà digià iniziata per u cancer per pankreate, certi medichi ci ricumandenu fà sta teste per quellu chì vi sarà chjucu (per evitar una cirugia estensiva innecessa).
Diagnosi Differentials
Ci hè una quantità di cundizzioni chì pò simpaticà i sintomi di u cancer o risultati in truvazione simili in provi di sangue è imaging. I medichi ci travaglià per esse rializà i seguenti dopu avè un diagnosi:
- Bile duct stricture: A stricture ductile bile hè un narrowing anormali di u duttore bile. Pò esse pruvucatu per i rovulani o di a cirurgia per sguassà, ma pò ancu essa causatu da u cancer periculu.
- Pancreatitis aguda o cronica: Pancreatitis , una inflammazione di u pancreas, pò causà sintomi sìmuli, ma ùn hè micca riunioni in una massa. À circa 1 in 20 persone, a pancreatitis aguda hè prisente à l'ora di u diagnosticu di u cancer periculu.
- Pedicure ductile Bile: Stones in a cantina di bile pò causate sintomi di ictericia obstructiva è pò spessu sottumessa à ultrasound. L'altri rigulamenti bile duct, madura, pò esse presente along with cancer pancreatic.
- Amcullariu
- Càncer di vincitore: i cancers di vesicula di gallurigliu pò apparece assai simili à i cancelli pancreatichi, ma pò esse diffirinziati cun CT o MRI.
- Piedi (cholelithiasis)
- Ulcera gastrica o duodenale
- Aneurysm aortic abdominal
- Linfoma Pancreatica
- Linfoma gàstricu
- Cànceri di fegatu
- Cànicu di u bacinu
Staging
A determinazione di u stadiu di un cancinu di u pankrecu hè assai impurtante quandu si tratta di decide si un cancru si pò esse eliminati o micca. Sè staging hè imprecisu, pò assicureghja a cirugia inutile. A staging si pò ancu assistà à estimà u pronostu di a malatia.
TNM Stage
I medichi uttene un sistema chjamatu TNM staging per stabilisce l'urganizazione di u tumore. Chistu pò esse assai cunfunditu di prima, ma hè più faciule per capiscenu s'ellu cunnoscile ciò chì l'articuli sò significati.
T hè di tumore. Un tumore hè datu un numaru da T1 à T4 basatu nantu à a grandezza di u tumore, è ancu altri strutture chì u tumore possa invaditu.
| T1 | Tumur confined à u pancreas è menu di 2 cm |
| T2 | Tumur confined à u pancreas è più di 2 cm |
| T3 | U tumore si stende oltre u pancreas (à u duodenu, duttoriu, portal o vena mesenteric), ma ùn implica l'assi u celiacu o arteria mesenterica superiore |
| T4 | U tumore implica l'arteria celiagiu o l'arteria mesenterica superiore |
N hè di nòmini linfichi. N0 significaria chì un tumore ùn si spargiu micca in ogni nòmbula. N1 significa chì u tumore si spargiu in lepidemia limfa vicinu.
| N0 | Nisun implicazione di lymph nodes regionale |
| N1 | I numme lymphie regiunale sò pusitivi per u cancer |
M hè di metastasi. Se un tumore ùn si spargiu micca, saria chjamatu cum'è M0. Se si stende à e distanzi distanti (più di u pancreas) si denomina M1.
| M0 | Nudda metastasi distanti |
| M1 | Metastasi distanti |
Basatu annantu à TNM, i tumori sò dati una stage entre 0 è 4. Hè incù dinò un sustegnu.
Stage 0: Stage 0 hè ancu chjamatu cum'è carcinoma in situ è si riferisce à u canciu chì ùn hà spargugliatu quellu chì ha chjamatu a membrana basta. Sti tumuri ùn sò micca invasivi (anche i fasgii sussegatori) sò è esse currettamente.
Stage 1: Stage 1 (T1 o T2, N0, M0) i cancers pancreati sò cunfinati à u pancreas è sò menu di diametru di 4 cm (circa 2 pulche).
Stage 2: Stage 2 tumuri (o T3, N0, M0 o T1-3, N1, M0) si stenderu fora di u pancreas (senza avè l'ardore celiac è l'arteria mesenterica superiore) è ùn anu micca sparghje à i nodi linfici, o sò limità à u pancreas, ma spreghjenu à i nodi.
Stage 3: Stage 3 tumuri (T4, qualsiasi N, M0) si estendenu fora del pancreas è impiegà l'arteria celiaca o arteria mesenterica superiore. Puderanu o ùn sò micca stati sposti à i noduli limfativi, ma ùn anu spartu micca in regioni distanti di u corpu.
Stage 4: Stage 4 tumourie (Qualsevoli T, qualunqui N, M1) pò esse qualunque dimensione. Mentre ch'elli ponu esse disposti senza nòglie linfòmi, sò stati sparghje in siti distanti comu u liver, u peritoneu (i membrani chì curanu a cavità abdominal), l'osse, o i pulmoni.
> Sources:
> Società Americana di Oncologia Clinica. Cancer.Net. Updated 12/2016. https://www.cancer.net/cancer-types/pancreatic-cancer/diagnosis
> Terapi currente è emergente in u Cancer Pancreatic, Springer Verlag, 2017.
> De la Cruz, M., Young, A., è M. Ruffin. Diagnosi è gestione di u Cancer Pancreatic. Medico di famiglia americana . 2014. 89 (8): 626-632.
> Kikuyama, M., Kamisawa, T., Kuruma, S. et al. Diagnostu precintatu per migliurà a prossimità pronta di u Cancer Pancreatic. Cànceri . 2018. 10 (2) :. pii: E48.
> Minaga, K., Takenaka, M., Katanuma, A. et al. Needle Tract Seeding: una Cumpagnia Raruta di l'Ultrasound Endoscopic-Guided Fine-Needle Aspiration. Oncologia . 2017. 93 Suppl 1: 107-112.