Oxygen Desaturation Index (ODI) in Sleep

A rializazione di a pruduzzioni chjamata Degeneration di Livegnamenti d'Oxinu in l'Apnea Sula

Se avete avutu un studiu di u sonu à evaluà per l'apnea di u sonnu di l'estinzioni, ùn avete micca dubbitu quarchi dubbiu nantu à quarchi pocu di a terminologia usata in l'annunziu chì discrivia i risultati di a prova. Una misura putente chì pò esse includeu, chjamatu l'indici di desaturationi d'ossigenu (ODI), pò esse spermettendu particularmente. Qual hè l'indici di desaturation l'ossigenu?

Impara quantu sta misura pò esse utile à identificà l'apnea di u sonnu più severu chì pò esse assuciata à i cateni di l'ossigenu è à l'altri consecuenzii di salvezza di longa periculu, cum'è a malatia cardiaca è a demenza.

Chì hè l'Oximi Desaturation Index (ODI)?

L'oxygen index desaturation (ODI) hè u numicu di volte per ora di dorme chì u nivellu di l'ossigenu di u sangue sianu da un certu sensu da u principiu. L'ODI hè normalizatu per a parte di studii standard di u sonu, cum'è una polysomnogram di diagnostica, prova di apnea di u sonu di u soiu , o cun oximetru per l'oghje . Ùn pò esse micca precisamente quant'è i frazzii di u sonu ùn sò micca misurati cù l'attestazioni cum'è l'indexu pò esse uveratu à u migliore di u tempu di gravazioni totali, chì pò esse includendu u tempu spentu svegliatu.

U gradu di cambiamentu da u basicu pò esse misurata da dui maneri diffirenti. U criteri utilizati per determinà l'indexu pò varià secondu u norme scumparatu. Sicondu i riggiunali di u 2007 da l'Acadèmia Amministrazione Americana di Meditazione Di Du Soleil, qualunque avvene respiratorju durante u sughjornu cun una gota di 3 per centu in i livelli di l'ossigenu di u sangue hè numeratu versu u tutale. Per esempiu, un cambià da u 95 per centu à u 92 per centu seria un avvenimentu chì hè countatu versu u totalità di l'indexu.

Invece, Medicare è certi altri assicuranza anu invintendu à i reguli di scuperta più antichi è esse u cambiamentu di 4 per centu per un avvena di esse cuntabili versu l'indexu.

Questi gocci in nivimi d'ossigenu sò chjamati desaturations . ODI hè medite per un oximeter, chì hè un dispositu tipicu di culleghja nantu à a punta di u dete chì brilla una rossa rilativa nantu à a pelle è ponu estimà a quantità di l'ossigenu in u sangue periferali.

A tecnulugia più novu permette chì questu medite in diverse manere via a superficia di a pelle.

Quandu u respiru torna interrompitu in u so sonnu, cumu pò accade in l'apnea di u sonu di l'utru , i livelli di l'ossigenu di u sangue puderanu fallu repetidamenti. Questi gocci sò assuciati in spazii di u collapse di a vaddi aerei, avvenimenti chjamati una apnea o l'hypopnea. (A hypopnea rapprisenta un colapiuni parighiali di a via aeree). Ci saranu freti freti in i ronquenti o sindromu di resistenza a righjoni (UARS) , dui cundizzioni in chì a respira hè disturbatu, ancu à un rannu minuscule. A frammentazione di u sonu pò esse rimbursatu senza i desaturazione associati.

Hè mpurtanti capisce chì l'ODI si difiere di una altra metulazione chjamata l' apnea-hypopnea (AHI) . U AHI includenu ancu avvenimenti chì pò causanu stimulazzioni o esse tistimoni di u sonnu senza avè micca influenzia di i livelli di l'osigurimu. L'ODI ùn hè micca riflettendu u minimu assolutu à l'urigginità di nivuni d'oxigenu, chì pò esse chjamatu saturamentu minimu d'ossigenu o l'oxygen nadir di l'studiu. Sì i livelli di l'ossigeni sò abbastanza bundanza (spessu sottu u 88% hè u limitu) è sostine da più di 5 minuti, l'hypoxemia hè diagnosticata.

Chì Occasis Worsened ODI?

ODI pò esse agghiuncennu in e persone cù a malatia pulmonar sottuflica, inclusa a pulmonar obstructiva pulmonar cruda (COPD), e insuffosione cardiaca congestiva.

Cù risorse diminuite, u colapuzzu di a vaddi aeree superiore pò guidà i livelli di l'ossigenu di u sangue à cullà più rapidamente. Questu pò ancu esse assuciatu cù un nivu di carbon dioxide elevatu, cum'è in u sindromu di l'obesità .

Cunsiquenzi di a Salute

Hè cresce chì una elevazione in ODI pò esse adupratu à l'estressu oxidativu è à i radicali liberi in u corpu chì pò predisponerà à e persone à riservii cardiovasculari longu, cumprese a pressione di u sangue (l'ipertinenza), l' attaccamentu di u core , l'arritmiami com'è fibrillazzioni auronichi, a perdita di memoria in a dimenzja. A riunioni associata di cortisol pò diri à a resistenza di l'insuline è aghjunzenu u risicu per a gravità di a diabetes.

Queste cunsiquenzi sò un territoriu attivu di a relazione di u sonnu.

Un Verbu da

Fortunatamente, trattamentu effittiva di l'apnea di u sonu obstructivu cun pressuprimi cuntinui in a vaddi (CPAP) pò micca nurmalizà respira è reduzce i risichi per longu per l'apnea di u sonnu di praticatu. In parte di riviseghjà i vostri risultati di studià per dorme, parlate cù u vostru meditate certificatu di u pensione di u pensione nantu à i migliori trattamenti per a vostra cundizione. A risurminazione di u respiru di u disprezzu di u sonnu pò esse benefizianu a qualità di u sonu è a salute a longa.

> Source:

> Kryger, MH et al . "Principi è Prutizzioni di Medicine di Sò". ExpertConsult , 6a edizione, 2017.