E numeri più numerosa di persone di tutte l'età sò stati cunziende i cunsiglii per esse attivu per tuttu l'exercitu di i prestazioni sanitarie hà da offre. Ma i feriti sporti pò esse u prezzu chì paghe, particularmente se ojverete o ùn vi mancu apparinate o calde.
Fortunatamente, a maiò parte di e ferite sporti pò trattatu in modu efficace, è a maiò parte di e persone chì praticonu danni pò ritornu à un livellu satisfactoriu di l'attività fisica dopu una preghjudiziu. Ancu migliu, parechje ferite sporti pò esse impeditu di sè scopu di piglià e precautions adatti.
Certi danzi sporti rivenuti da accidenti; altri sò deguttu:
- pratiche pochi di furmazioni
- improper apparatus
- mancanza di accirtamento
- insemi caldu è spiegà
Chì sò sporti lesi?
U termu ferite sportu, in u sensu vastu, si riferisce à i tipi di ferite chì più frequente si trovani in l'esercitu o l'esercitu.
Ancu quasi chì ogni parte di u vostru corpu pò esse lasciatu durante l'esercitu o l'esercitu, u terminu hè generale riservatu per i feriti chì implica u sistema musculoskeletore , chì cumprese i musculi, l'osse è i tessuti associati cum'è u cartilamentu. Cumpagnia di traumatic brain and spinal cord are relatively rare during sports or exercise.
Tipi Comuni di trappi sportivi
- sprains musculari e strains
- làcrimenu di i ligamenti chì cuntenenu unegnu
- làcrime di i tendini chì sustegnu i riti è i permettenu di movimentu
- articulati dislocated
- ossi fracturati, cumprese vértebri
Caccia di lasassi in Sports and Exercise
Per via di a so struttura cumplicata è a capacità di pisu, u ghjinochju hè a joint cumunitiva più disprezzata. Ogni annu, più di 5,5 milioni di visite cirugia ortopediche per i prublemi di i ghjinochje.
E ingiustamenti di u Genuflexio pò varià da luce à severu. Qualchidunu di menu eccezziunale, anu sempre dilicatu è funziunali di limità, i prublemi di ghjinochju sò:
- correttu di corridore (dolore o tendernessu vicinu à u suttu à u capu di corpu in a parti di u fronte di u ghjinochju)
- sindromu di l'illotibiali (u dulore à u partitu internu di u ghjinochju)
- tendinite , chiamatu ancu a tendinosi (marcatu da degenerazione in un tendinale, in solitu induve unisci u bone)
Severe Lesions Amore
Ingiuni più severi sò u brucimentu d'uce o danni à u cartilaggiu o ligamenti. Ci hè dui tipi di cartilagine in u ghjinochju. Unu hè u meniscus, un discu in mezzu crescente chì absorbe un shock entre la fiorenza è l'hezurdura (tibia e fibula). L'altru hè un cartilaggiu di a superficia (o articular). Cundu l'estremità di l'ossa in quandu si ncuntanu, permettenu di glide à l'altri. I quatre ligamenti principali chì sustenenu u ghjinochju sò i:
- ligament crucifissu anterior (ACL)
- ligament cruciate posterior (PCL)
- ligamentu medial collateral (MCL)
- ligamentale lateral ligament (LCL)
Cause di Cirugia
Infermuli di l'inzuccarete pò pruvendu da un colpu o ghiacciata di u ghjinochju; da impurtanza in lattice after a jump; o da esse corruggi troppu duru, troppu, o senza un warmup propiu.
Bruises, Sprains e Cissini
A bruise, o contusione musculale, pò esse risultatu da una cascata o in cuntattu cù una superficia dura, un pezzu di equipamentu, o un altru attore mentre participa in sportu. A bruise risultati quan a fibra di musculu è u tessili cunghjuntivu sò sfruttati; i vini sangu rilassati pò causà un apparenza blu. A maiò parte di u morbida sò minima, ma alcuni puderanu causarii più dilutivi è cumplicazioni.
Sprains
Un sprain hè un stretch o tearu di ligamento, a banda di tessuti cunghjunta chì unisci à a fini di un ossu cù l'altru. Sprains sò causati da traumu, cum'è una cinghia o u colpu à u corpu chì culpisce una suluzzioni di u postu è, in u pitrunu casu, annunziate i ligamenti supportivi. Sprains pò varià da u primu diploma (ligamenti minimamente stinatu) à u terzu gradu (una lenza completa). Oghji di u corpu più vulnerable à i sprains sò:
- osinnosi
- ghjinochje
- putri
I Signori di un spreju include diverse degrees di tenderness o dolore; bruising; infjammazione; inzuccarà; incapacità di trasfurmà un corpu o joint; o la solitu ridícula, laxity, o inestabilità.
Cummerciu
A scherza hè un ghjuvatu, pull, o làcenu di un musculu o tendinu, un cordone di tissuti chì cuntattenu u muscle à l'ossu. Hè una furore aguda, senza cuntattu chì hè risultatu da a crescita o di cuntrullata. I sintomi di una sciota include:
- u dulore
- spasm muscular
- perdita di forza
Mentre ch'ellu hè difficiule à dì à a diffarenza di cuttimi ligeri è moderate, corsi straziali ùn anu micca trattatu cù professione pò causà danni è perdita di funzione.
Sindromi di Cumpagnia: Acute vs. Cummercia Chronicale
In parechji parti di u corpu, i musculi (cù i nervi è i vini di sangue chì si corse à l'oghje è à traversu) sò imbiancati in un "compartmentu" furmatu di una ferma membrana chjamata fascia. Quandu i musculi sò inchjati, ponu cumprà u compartmentu à a capacità, causendu interferenza da i nervi è i vini in sangue, è da danni à i musculi stessi. A cundizzioni cusì dolorosa hè chjamata cum'è sindromu di compartmentu.
Sindrome di Cumpagnia Auta
U sindromu di compartmentu pò esse pruvucatu da una ferita traumàtica unica (sindrome di compartmentu agudo), cum'è:
- da un bracciu fretu
- da un scantu duru à a còscia
- da i rivolti ricchi ridu (dipennendu u sport)
Sindrome di Compartimentu Intracciale Chronique
U sindromu di u Cumpagnia pò ancu esse causatu da u overuse persone ( sindrome di compartmentale chronicu esercionale ), chì pò esse, per esempiu, in corruzzione longa.
Shin Splints
Mentri u terminu "splin splints" hè statu assai usatu per discrive qualsiasi pezzu di pierdura attaccatu à l'esercitiu, u termu si riferisce à u dulore à a calavera o di l'espinallu, u gran bone in u fronte di a vigna. Stu dolore pò esse aduprata à a parti frontala da a vaddi più manca, cumpresu u:
- pettu è turmintu (splin spline precedente)
- u borde internu di l'ossu chì si trova cù i muscoli cunzuri (splin medial)
Risk Factors For Shin Splints
Shin splints sò vede prima nantu à i coralli, particularmente chiddi chì ghjunghjenu un programa in prusperità. I fatturi di rastu per splin splints include:
- u overuse o usura incorrecta di a perna
- impurtante stretchimentu, warm-up, o tecnica di l'esercitu
- Overtraining; curriggia o saltendu sopra superficie dura
- correndo in i scarpi chì ùn avete micca u sustegnu abbastanza
Sti ferimenti sò spessu associati cù i piani (overpronated).
Achilles Tendon Injuries
Un trettu, strapazzate o irritazione à u tendonu chì cunnessa u musculu vitturinu à u spinu da u taleddu, i feriti di tendini d'Aquila hè cusì sùbitu è agonizing chì sò stati cunnisciuti per fallu cresciute u prugramu di football di prufessori in modu chjuchevoli.
Tendinite
A causa più cumuna di i lacrime di tendini d'Aquila hè un prublema chjamatu tendinitis, una cundimentu degeneratu causatu di l'anziane o di l'overuse. Quandu un tendinamentu hè debilitatu, u traumatismu pò causà à a rupture.
Achilles Tendon Injury Prevention
Questi di tendini d'Aquila hè cumuni di "guerrieri di u finale" di età mediale chì ùn puderanu micca esercità regularmente o tene u tempu per esse stufiatu davanti à una attività. Frà l'atleti prufessiunali, a più parte di ferita d'Achille pari chì occidinamente in acceleration rapidu, saltanu sportivi cum'è football è basca, è quasi sempri finisci a competition per l'atleta.
Bone Fratture: Fratture aguda vs. Stress Fractures
A frattura hè un rughjone in l'ossu chì pò esse di una sguenza rapida è un tempu per l'ossu (fracture aguda) o da ripetuta stress à l'ossu à u tempu (fracture d'accentu).
Fratture aguda
Fratture aguda pò esse simplicità (una rupia neve cù pocu danni à u tessulu vicinu) o compostu (una ruppa in u quale ciurera a pelle cù pocu danni à u tessulu vicinu). I fractures più agiate sò emergenzi. Unu chì scàccia a pelle hè speciali periculu perchè un risicu d'infezzjoni.
Stress Fractures
I fractures di i scatulini sò largamente in i pedi è i ghjambi, è sò cumuni in sportivi chì necessiteunu impattu ripetittivu, principalmenti esciuti / sporti di saltà, cum'è a ginnastica o di pista è campu. U ghjàlliche crea forzi dui à trè volte u pezzu di una persona in i membri inferjuri. U sintimu cumunu di una frattura di l'estresse hè u dulore à u situ chì s'agrende da l'attività di pisu. A ternura è a inchari spessu accumpagna u dolore.
Dislocaciones: Dislocations Joint Joint
Quandu i dui ossi chì si sò cungregati per formar una cumunità saranu siparati, a cumunione hè chjamata cum'è esse dislocated. Ogni sportu di cunnessione cum'è u football è u bascu, è in sportu d'altru impattu è sportivi chì ponu esse stirbesi eccessivi o di cascà, causanu a maiuranza di dislocazioni.
Dislocations Demandate Trattamentu Medicu
Una articulazione dislocated hè una situazione d'urgenza chì deve trattamentu medicu. I battelli chì anu da esse dislocati sò unipochi di i ghjungi articuli. A parti di issi junturi, a cunfortu più spessu dislocated hè a spalla. Dislocazioni di i ghjinochje, i maligni è i coddi sò micca spicii.
Traumatic Brain Injury and Spinal Cord injuries
Traumatic brain injury (TBI) si trova quannu un assaltamentu fisicu súbitu in u capu facianu danni à u core. Una furia chiuduta ocorre quan a testa suttastru è viulenza dura un oghjettu, ma l'ughjettu ùn si sparisce u cranu. U preghjudiziunamentu penetralize chì un oghjettu fasgianu u cranu è entra in u tissutu di u culu. Diversi tipi di traumatii feruti anu influitu la capu è u curu.
- Una fractura di u cranu hè quandu u bone di u calellu fala.
- A fracture di cranium deprime si prisenta quandu i pezzi di u scullatu rotulu in u tessulu di u cervu. Chistu pò causà l'annualiu di u tessulu di u curu, chjamatu contusione.
- Una contusione si pò ancu esse in risponde à un saccu di u culu in u cunfini di u cranu.
U danni à un vechju sanguinale internu in u capu pò causà un hematoma o un hemorrumeu pesu in u circondu di u core. A gravità di un TBI pò ghjanda d'una cuncussioni sodi à l'estremamenti di l'asempiu o ancu a morte.
Spinal Cord Injuries
Cirurgiunale di a spina (SCI) si trova quannu un avvenimentu traumàticu face a danni à i celi in a spina o spinchezza i tratti di u nervu chì u relay signali sopra à l'espinal. I tipi di più sposti da a spinali:
- contusione (bruising di a spina)
- cumpressione (causata da a prissioni annantu à a spina)
L'altri tipi di spinali di la medulina ani include lacerazione (sdegnu di i sciecchia di fibri nervi) è u sindrome cintrali cintrali (dannu speċifiku à a regione cervica di a spina).
Qual'è a Difference Between Acute and Chronic Injuries?
I lassati aguti, cum'è un turmellu sporchudo , scurciato, o manu fratturata , si sò attesu in una attività. Signs of a ferita acute include:
- subitu, dulore severu
- inzuccarà
- incapacità à pustà pisu in un ramu infernu
- a tendernità radica in una parti superiore
- incapacità di trasfurmà una cumulazzioni di tutte e vastu gamme di movimentu
- a debulezza extremu esterna
- dislocazione visible / rupture d'un ossu
Crunulogicu
E ingezii cròcichi sòlitu solu di a sfruttezza di una superficia di u corpu durante u sportu o esercitu nantu à un pernudu. Signs di una perizione crònica sò:
- u dulore quand'ellu si fece l'attività
- un dolore malatu in u restu
- inzuccarà
Ciò ch'e fussi aghju Perchè vene una Inghjida?
Sia chì una ferita hè aguda o crunulica, ùn hè mai una bona ragioni per pruvà "travaglià" per u dolore d'una ferita. Quandu avete u dulore da un muvimentu particulari o attività, STOP! Cuntinuà l'attività ùn solu pruvene più dalli.
Certi danzi necessanu assistenza medica rapida, mentre chì altri pò esse tratati propii.
Quandu si tratta medica
Puderete chjamà un capatoghju di salute si:
- a ferita pruvucarà u dulore, l'inzucchendu o l'annivenza
- Ùn pudete micca tollerà pezzu in u spaziu
- U dolore o sulluvate dapoi di una vechja ferita hè accumpagnata da un ingagiamentu aumentatu o una anormalità cumuni o inestabilità
Sì ùn avete micca u sensu di i sintomi di supra, hè probabbilmente sicuru per trattà a ferita in casa, almenu prima. Se u so sintimu sintimu o sintassi s'ellu hà megliu cuntrullà cù u vostru duttore.
> Source:
> NIH Publication No. 04-5278