Ciò chì sò Cells Glial è Chì Elle Do?

L'altri Civelli di Brain

Avete probabilmente intesu di a "materia grisa" di u cori, chì hè fatta di caghjuli chjamati neuroni, ma un tipu inferior di u celu di u brain hè quellu chì componi a "materia bianca". Sò chjamati chjassi di glial.

Ciò chì sò Cells Glial?

In u so primu, i chjassi gliali, chjamati glia o neuroglia, eranu creuti solu di furniri un supportu strutturali. A parola "glia" significa literalmente "cola neural". I travaglii relattivamenti recenti, anu revelatu chì realizanu totori di funzioni in u core è i nervi chì curanu in u vostru corpu. In u risultatu, a ricerca hà fattu esplugna è avemu amparatu volumi nantu à elli. Ma sempre, hè più più di manca per aprè.

Tipi di Cells Glial

In u primu, i celluli gliais offeru supportu per i neuroni. Pensate à elle cum'è una piscina secretarial per u vostru sistema nervoso, più u periculu di u cunsigliu è di mantenimentu. Ùn puderanu micca fà i gran travagliu, ma senza elli, i big jobs ùn serebbe mai fatti.

I celui Glial vennu in parechje forme, quellu chì duveranu certi funzioni specifichi chì mantene a vostra cerebrera riflettendu bè, o micca, se tenete una malatìa chì impera a sti ciloghji impurtanti.

U vostru sistema nervu cintrali (CNS) hè fatta da u vostru core è i nervi di a vostra colonna spina. Cinqui tipi chì sò prisenti in u vostru CNS sò:

Avete ancu cù i celluli glial in u vostru sistema nervoso perifferente (PNS), chì compone i nervi in ​​e vostre extremités, distanti da a spina. Dui tipi di celluli glial ci sò:

1 -

Astrocyte
NANCY KEDERSHA / UCLA / LIBRARY FOTOGRAFICA CIENTíA / Getty Images

U tipu più cumuni di celluli glial in u sistema nervatu cintrali hè l'astrudu chì hè ancu chjamatu astroglia. A parte "astru" di u nome perchè si riferisce à u fattu chì anu stà astu com'è stele, cù sviluppi per andà in tutta a postu.

Certi, chiamati astrocite protoplasmiali, anu sviluppu dilicatu cù assai rami. L'altri, chjamati astruzi fibri sò longu e boni armi chì ramificanu frecuentemente. U tipu protoplasmicu hè generale ghjunghje nantu à i neuronii in a materia grisa mentri i fibruali sò tipicamenti trovi in ​​materie nustrale. Malgradu questi diffirenzii, anu realizatu funzioni simili.

L'astrocite anu parechji impieghi mpurtanti, cumprese:

A disfunzioni astrocitali hè statu potenzalmenti crescente cù numerosi malati neurodegenerati, cumpresi:

I mudelli di animali di a malatia di astrocyte anu aiutà i cullighjenti amparate più nantu à elli cù a speranza di scopre a nova possibilità di trattamentu.

2 -

'Oligodendrociti

L'oligodendrocyte sò vinutu da ciuci. A parolla hè cumpostu di termini grechi chì, tutta tutti, significanu "caghjeri cù parechji rami". U so scopu principale hè di l'aiutu di l'infurmazioni mudarà più veloċi da l'aiutu.

Oligodendrocyte sò vede parechje spikey balls. Nant'à i punti di i so picchi sò bianca, brillantdi membrani chì attraventanu l'axonni nantu à i cèl·lula nervosa. U so propiu hè di furmà una strata protettiva, cum'è l'insulation plastica di i filamenti elettrici. Sta casula protettiva hè chjamata chjucola di miela.

U casu ùn hè micca cuntinuu, per via. Ci hè un intornu annantu à ogni membrana chì hè chjamatu "node di Ranvier", è hè u node chì aiuta à i signali elettrici sparghje efficaciamenti à i canti di u nervu. U signalu puliticu veramente da un node à a prussima, chì aumenta a vilucità di a conduction di u corpu à u mumentu ancu reducennu quantità d'energia deve trasmette. Signali along nervi mielignati pò viaghjà più veloce da 200 miliuna per u sicondu.

À a nascita, avete solu un pocu axon mieliniculata, è a quantità di elle guarda sempri in crescente quandu eranu circa à 25 anni à 30 anni. A micelulazione hè stata creata un rolu impurtante in intelligenza.

L'oligodendrocyte anu stabilitu ancu stabilità è purtate energia da i cungie di u sangue à l'aiutu.

U terminu "puddaru di mieline" pò esse familiale di voi perchè a so associazione cù esclerosi múltiple . In questa malatia, crede chì u sistema immune di u corpu attaccca i casti di mieline, chì face a disfunzioni di questi neuroni è a disfunzioni di a funzione cerebral. E egei di a spinale pò ancu causà danni à e veli di mieline.

E altri malatii chì si sò cose chì sò assuciati à a disfunzione oligodendrocyte sò:

Qualchi ricerca suggerenu chì oligodendrocytes pò esse danucati da u glutamate di neurotransmisor, chì, cumprendi tra funziona, stimulatesi l'alivi di u vostru cereu per quand'elli ponu enfocate è aprenu nova infurmazione. In ogni modu, in i nivoni ghjinirali, u glutamate hè cunsideratu cum'è "excitotoxine", chì significa chì pò esse stimulantemente in i celuli finu à muriri.

3 -

Microglia

Quandu u so nomu suggerisce, a microglia sò caghjuli di i glialità. Eghjenu cum'è u sistema immune dedicatu di u curu stessu, chì hè necessariu postu chì u BB isolate u cori di u restu di u vostru corpu.

Microglia sò attenti à i signori di ferita è di malatie. Quand'elli anu detti, averianu in carica è cura di u prublema, nant'à a caghjunera di rinforzà e le celluli morti o di ridivà di una tosina o patogenu.

Quandu rispundenu micca una preghjudiziu, a microglia causanu inflammazioni com'è parte di u prucessu curativi. In certi casi, cum'è a malatia di Alzheimer , ponu esse attivati ​​iperativu è causanu assai inflammazioni. Hè cresce à guidà à i plaque amiloide è altre prublemi associati à a malatia.

Aghjunghjendu cù l'Alzheimer, e malatie chì pò esse ligata à a disfunzione microglial include:

Microglia sò cunvince chì anu pussutu bè funziunalità più all'estiru, cumpresu roles in a plasticità associata è di guidari à u sviluppu di u curu, in u quali anu una funzione importantificata.

I nostri saperi creanu assai relazioni trà i neuroni chì i permettenu di passà infurmazioni da parte è di partenza. In fattu, u moveru crea assai più di quelli chì avemu bisognu, chì ùn hè micca efficace. Microglia detecta sinapsi innecessarii è "prune" elli, cum'è un jardiner prunes un roser u boscu per mantene sana.

A ricerca Microglial hà ripresu in l'ultimi anni, chì guverna à una intelligenza cada vez più numerosa di i so roles in a salute è a maladie in u sistema nervu cintrali.

4 -

Ependymal Cells

Ependimula sò primarmenti cunnisciuti per a fabbricazione di una membrana chjamata ependime, chì hè una latta membrana infurrata u canali cintrali di a spina curu è i ventrizzi (passini) di u curu. Cridu ancu creanu fluidu ceptrospinal .

Ependimula sò largamente chjucchi è crescendenu fermamente in forma di a membrana. In i ventrizzii, anu ciliu, chì pareanu i capelli pocu, chì vendi u devrai per vende u fluwu cicatricial.

U fluoruzione cerebrospinali furnisce nutrienti è elimina i prudutti di u scogliu da u culore è a colonna spinali. Hè cumu ancu com'è un amortiguadori è ammozza di amelicacciu trà u vostru cervu è u cranu. Hè impurtante ancu per l'omofostasi di u vostru cervu, chì vole urdinà regulà a so tempera è e altre funziunalità chì u mantinanu com'è operatore.

Ependimuli di i celuli sò ancu implicati in a BBB.

5 -

Radial Glia

A glia radiale hè stata crescita chì sò un tipu di ciu ciuma , chì volenu chì creanu altre cèl·lula. In u cervu di l'evoluzione, sò i "genitori" di neuroni, astrociti è oligodendrociti. Quandu era un embriione, anu ancu un inscee per i sviluppanti neuroni, grazi à fibri longu chì guidanu i crescente di i crescente di u celu in u locu cumu u so forme di u curu.

U so rolu di i ciloghji bundesgii, in particulare cum'è creaturi di i neuroni, les fa l'enfasi di ricerca nantu à a riparazione di danni di cerebrali da malatia o ferita.

In seguitu in a vita, ghjucanu roles in neuroplasticity.

6 -

Schwann Cells

E chjese di Schwann sò nominati per u fisiologu Theodor Schwann, chì l'hà scupertu. Funziona assai di oligodendrocytes in questi a furnisce u mulinu di l'axoni, ma sò in u sistema nervuali perifferente (PNS) in quantu à u CNS.

In ogni casu, invece di esse un centru cintrali cù armi tipped in a membrana, e cilje di Schwann forme spirali direttamenti versu l'axon. I numme di Ranvier si trovani trà elli, cum'è fàcenu trà i membrani di l'oligodendrociti, è assistenu in a trasmissioni di u nostru modu di modu di listessa manera.

I celli Schwann sò ancu parte di u sistema immune di u PNS. Quandu una cellu nervu hè danatu, anu a capacità di, essenzalmentu, manghja l'aiutu di u nervu è furnisce un struitu prutettu per un novu axonu à furmà.

Malatii chì participanu a città Schwann include:

Avemu avutu una qualchì proghjettazione di ricerca in trasplante di e celluli di Schwann per a ferita di spinali e àutri tipi di danni perifirischi.

I celli Schwann sò ancu implicati in parechje forme di u dolor crònicu. A so attivazione dopu à u danu nervu pò aiutà à disfunzione in un tipu di fibri nervi chjamati nociceptors , chì sensu i fatturi ambientali cum'è u calore è u friddu.

7 -

Célio Satellites

I celite di u sicilianu receberse u nome da a manera di circundà certi neuroni, cù parechji satelliti chì formanu una fundione in a superficia cellulare. Avemu sempre avè principiatu à apre l'intemperii di sti celluli ma parechji ricercati crede chì sò sìmuli à astciti.

U primu propiu di i celi di satellita pare chì esse regulamentu l'ambienti annantu à i neuroni, mantene e chimichi in equilibrio.

I neuroni chì anu capace a celu satellitari componi una cosa chjamata gangila, chì sò raccoli di ciuciuli nervi in ​​u sistema nervoso autonomi è u sistema sensitivu. U sistema nervoso autonòmicu regula i vostri organi internu, mentri u vostru sistema sensitivu hè ciò chì permette di vedà, à sente, oliu, toccu è gustu.

I ciglioli Satellitari chì furnisce nutrizione à a neurona è assorbiu toxini di metalli pesanti, cum'è u mercuriu è di u principiu, per mantene oghje da dannighjanu i neuroni.

Hè cresce ancu aiutà à trasportu moltu neurotrasmittenti è altri sustanzi, cumprese:

Cum'è microglia, i celluli di satellita detectate è rispundenu à ferite è infjammazione. In ogni modu, u so rolu in riparazione di dannu cellu hè micca bellu capitu.

I ciloghji di satellitari sò assuciati à u dolor crònicu chì participanu a danni di tissurale periferali, a danni di i nervi, è un augmentu sistemicu di u dulore (hyperalgesia) chì pò riducate da a quimioterapia.

Un Verbu da

A quantità di ciò chì sapemu, crede, o suspettà di i celluli gliali hè un sapè novu. Questi cellulà ci ponu aiutà à cumprà cumu u mo travagliu è ciò chì si passa quandu e cose ùn viaghjanu micca cumu si deveru.

Hè certu chì avemu assai più di sapè à a glia, è noi chì pudemu acquistà novi trattamenti per parechje malatie chì u nostru pezzu di cunuscenza medite.

> Sources:

> Gosselin RD, Suter MR, Ji RR, Decosterd I. I celu Glial è u dolor crònicu. Neuroscientist. U 2010 dicembre 16 (5): 519-31.

> Kriegstein A, Alvarez-Buylla A. A natura glial de cioregioni neural embrionale è adulti. Analisi annuelle di a neuroscienza. 2009; 32: 149-84.

> Ohara PT, Vit JP, Bhargava A, Jasmin L. Evidenza per un rolu di Connexin 43 in Trigeminal Pain Usendu RNA Interferente In Vivo. Journal of neurophysiology. 2008 Dic; 100 (6): 3064-73.