L'altri Civelli di Brain
Avete probabilmente intesu di a "materia grisa" di u cori, chì hè fatta di caghjuli chjamati neuroni, ma un tipu inferior di u celu di u brain hè quellu chì componi a "materia bianca". Sò chjamati chjassi di glial.
Ciò chì sò Cells Glial?
In u so primu, i chjassi gliali, chjamati glia o neuroglia, eranu creuti solu di furniri un supportu strutturali. A parola "glia" significa literalmente "cola neural". I travaglii relattivamenti recenti, anu revelatu chì realizanu totori di funzioni in u core è i nervi chì curanu in u vostru corpu. In u risultatu, a ricerca hà fattu esplugna è avemu amparatu volumi nantu à elli. Ma sempre, hè più più di manca per aprè.
Tipi di Cells Glial
In u primu, i celluli gliais offeru supportu per i neuroni. Pensate à elle cum'è una piscina secretarial per u vostru sistema nervoso, più u periculu di u cunsigliu è di mantenimentu. Ùn puderanu micca fà i gran travagliu, ma senza elli, i big jobs ùn serebbe mai fatti.
I celui Glial vennu in parechje forme, quellu chì duveranu certi funzioni specifichi chì mantene a vostra cerebrera riflettendu bè, o micca, se tenete una malatìa chì impera a sti ciloghji impurtanti.
U vostru sistema nervu cintrali (CNS) hè fatta da u vostru core è i nervi di a vostra colonna spina. Cinqui tipi chì sò prisenti in u vostru CNS sò:
- Astrocyte
- 'Oligodendrociti
- Microglia
- Ependimali
- Radiazioni glia
Avete ancu cù i celluli glial in u vostru sistema nervoso perifferente (PNS), chì compone i nervi in e vostre extremités, distanti da a spina. Dui tipi di celluli glial ci sò:
- I celluli Schwann
- Celluli di satellita
1 -
AstrocyteU tipu più cumuni di celluli glial in u sistema nervatu cintrali hè l'astrudu chì hè ancu chjamatu astroglia. A parte "astru" di u nome perchè si riferisce à u fattu chì anu stà astu com'è stele, cù sviluppi per andà in tutta a postu.
Certi, chiamati astrocite protoplasmiali, anu sviluppu dilicatu cù assai rami. L'altri, chjamati astruzi fibri sò longu e boni armi chì ramificanu frecuentemente. U tipu protoplasmicu hè generale ghjunghje nantu à i neuronii in a materia grisa mentri i fibruali sò tipicamenti trovi in materie nustrale. Malgradu questi diffirenzii, anu realizatu funzioni simili.
L'astrocite anu parechji impieghi mpurtanti, cumprese:
- Formate a barriera di sangue-crescente (BBB). U BBB hè cum'è un sistema di sicurità riguardu, solu permette à i sustanzi chì sò stati à esse in u vostru cereu mentre mantene e cose chì pò esse preghjudiziu. Stu sistema di filtrazione hè imprese per mantene a vostra cerva sana.
- Regulanti i sustanzi chimichi attraversuni neuroni. A manera chì e neurone cumunicanu via i messageri chimichi chjamati neurotransmitters. Quandu un chimicu hà datu u messagiu à una cellula, funnamenti s'assigna aborden l'affari finu à chì un astrocyte si recicla per un prucessu chjamatu retribuisce . U prucessu di riimpressu hè u mira di numerosi medicazione, inclusi antidressanti. L'Astrocyte puru pulitiche ciò chì hè stata quì sottu un quassu di neurone, cum'è l'ipsi in ipsi di potassiu, chì sò chimichi chì anu un rolu impurtante in a funzione nervosa.
- Regulantiu u flussu di sangue à u core. Perchè u vostru cervu per prucessa l'infurmazione infurmazione, deve bisognu di un certu quantità di sangue chì passa in tutte e so regioni. Una regione activita aghjunna più di un inattivu.
- Sincronizà l'attività di l'axon. L'Axons sò longu, e parte di filu di e neurone è i canti di u nervu chì cumpurta l'electricità per mandà missaghji da una cellula à l'altru.
A disfunzioni astrocitali hè statu potenzalmenti crescente cù numerosi malati neurodegenerati, cumpresi:
- Ammotrofica lateral à l'esclerosis (ALS o Lou Gehrig's disease)
- Chorea di Huntington
- Parkinson's disease
I mudelli di animali di a malatia di astrocyte anu aiutà i cullighjenti amparate più nantu à elli cù a speranza di scopre a nova possibilità di trattamentu.
2 -
'OligodendrocitiL'oligodendrocyte sò vinutu da ciuci. A parolla hè cumpostu di termini grechi chì, tutta tutti, significanu "caghjeri cù parechji rami". U so scopu principale hè di l'aiutu di l'infurmazioni mudarà più veloċi da l'aiutu.
Oligodendrocyte sò vede parechje spikey balls. Nant'à i punti di i so picchi sò bianca, brillantdi membrani chì attraventanu l'axonni nantu à i cèl·lula nervosa. U so propiu hè di furmà una strata protettiva, cum'è l'insulation plastica di i filamenti elettrici. Sta casula protettiva hè chjamata chjucola di miela.
U casu ùn hè micca cuntinuu, per via. Ci hè un intornu annantu à ogni membrana chì hè chjamatu "node di Ranvier", è hè u node chì aiuta à i signali elettrici sparghje efficaciamenti à i canti di u nervu. U signalu puliticu veramente da un node à a prussima, chì aumenta a vilucità di a conduction di u corpu à u mumentu ancu reducennu quantità d'energia deve trasmette. Signali along nervi mielignati pò viaghjà più veloce da 200 miliuna per u sicondu.
À a nascita, avete solu un pocu axon mieliniculata, è a quantità di elle guarda sempri in crescente quandu eranu circa à 25 anni à 30 anni. A micelulazione hè stata creata un rolu impurtante in intelligenza.
L'oligodendrocyte anu stabilitu ancu stabilità è purtate energia da i cungie di u sangue à l'aiutu.
U terminu "puddaru di mieline" pò esse familiale di voi perchè a so associazione cù esclerosi múltiple . In questa malatia, crede chì u sistema immune di u corpu attaccca i casti di mieline, chì face a disfunzioni di questi neuroni è a disfunzioni di a funzione cerebral. E egei di a spinale pò ancu causà danni à e veli di mieline.
E altri malatii chì si sò cose chì sò assuciati à a disfunzione oligodendrocyte sò:
- Leucontodissi
- Tumori chjamati oligodendrogliomas
- Schizophrenia
- Tridente bipolari
Qualchi ricerca suggerenu chì oligodendrocytes pò esse danucati da u glutamate di neurotransmisor, chì, cumprendi tra funziona, stimulatesi l'alivi di u vostru cereu per quand'elli ponu enfocate è aprenu nova infurmazione. In ogni modu, in i nivoni ghjinirali, u glutamate hè cunsideratu cum'è "excitotoxine", chì significa chì pò esse stimulantemente in i celuli finu à muriri.
3 -
MicrogliaQuandu u so nomu suggerisce, a microglia sò caghjuli di i glialità. Eghjenu cum'è u sistema immune dedicatu di u curu stessu, chì hè necessariu postu chì u BB isolate u cori di u restu di u vostru corpu.
Microglia sò attenti à i signori di ferita è di malatie. Quand'elli anu detti, averianu in carica è cura di u prublema, nant'à a caghjunera di rinforzà e le celluli morti o di ridivà di una tosina o patogenu.
Quandu rispundenu micca una preghjudiziu, a microglia causanu inflammazioni com'è parte di u prucessu curativi. In certi casi, cum'è a malatia di Alzheimer , ponu esse attivati iperativu è causanu assai inflammazioni. Hè cresce à guidà à i plaque amiloide è altre prublemi associati à a malatia.
Aghjunghjendu cù l'Alzheimer, e malatie chì pò esse ligata à a disfunzione microglial include:
- Fibromyalgia
- Dolore neuropàtic crònicu
- Autism spectrum disorders
- Schizophrenia
Microglia sò cunvince chì anu pussutu bè funziunalità più all'estiru, cumpresu roles in a plasticità associata è di guidari à u sviluppu di u curu, in u quali anu una funzione importantificata.
I nostri saperi creanu assai relazioni trà i neuroni chì i permettenu di passà infurmazioni da parte è di partenza. In fattu, u moveru crea assai più di quelli chì avemu bisognu, chì ùn hè micca efficace. Microglia detecta sinapsi innecessarii è "prune" elli, cum'è un jardiner prunes un roser u boscu per mantene sana.
A ricerca Microglial hà ripresu in l'ultimi anni, chì guverna à una intelligenza cada vez più numerosa di i so roles in a salute è a maladie in u sistema nervu cintrali.
4 -
Ependymal CellsEpendimula sò primarmenti cunnisciuti per a fabbricazione di una membrana chjamata ependime, chì hè una latta membrana infurrata u canali cintrali di a spina curu è i ventrizzi (passini) di u curu. Cridu ancu creanu fluidu ceptrospinal .
Ependimula sò largamente chjucchi è crescendenu fermamente in forma di a membrana. In i ventrizzii, anu ciliu, chì pareanu i capelli pocu, chì vendi u devrai per vende u fluwu cicatricial.
U fluoruzione cerebrospinali furnisce nutrienti è elimina i prudutti di u scogliu da u culore è a colonna spinali. Hè cumu ancu com'è un amortiguadori è ammozza di amelicacciu trà u vostru cervu è u cranu. Hè impurtante ancu per l'omofostasi di u vostru cervu, chì vole urdinà regulà a so tempera è e altre funziunalità chì u mantinanu com'è operatore.
Ependimuli di i celuli sò ancu implicati in a BBB.
5 -
Radial GliaA glia radiale hè stata crescita chì sò un tipu di ciu ciuma , chì volenu chì creanu altre cèl·lula. In u cervu di l'evoluzione, sò i "genitori" di neuroni, astrociti è oligodendrociti. Quandu era un embriione, anu ancu un inscee per i sviluppanti neuroni, grazi à fibri longu chì guidanu i crescente di i crescente di u celu in u locu cumu u so forme di u curu.
U so rolu di i ciloghji bundesgii, in particulare cum'è creaturi di i neuroni, les fa l'enfasi di ricerca nantu à a riparazione di danni di cerebrali da malatia o ferita.
In seguitu in a vita, ghjucanu roles in neuroplasticity.
6 -
Schwann CellsE chjese di Schwann sò nominati per u fisiologu Theodor Schwann, chì l'hà scupertu. Funziona assai di oligodendrocytes in questi a furnisce u mulinu di l'axoni, ma sò in u sistema nervuali perifferente (PNS) in quantu à u CNS.
In ogni casu, invece di esse un centru cintrali cù armi tipped in a membrana, e cilje di Schwann forme spirali direttamenti versu l'axon. I numme di Ranvier si trovani trà elli, cum'è fàcenu trà i membrani di l'oligodendrociti, è assistenu in a trasmissioni di u nostru modu di modu di listessa manera.
I celli Schwann sò ancu parte di u sistema immune di u PNS. Quandu una cellu nervu hè danatu, anu a capacità di, essenzalmentu, manghja l'aiutu di u nervu è furnisce un struitu prutettu per un novu axonu à furmà.
Malatii chì participanu a città Schwann include:
- Sindromu di Guillain-Barre
- Charcot-Marie-Tooth disease
- Schwannomatosis
- Polineuropathy demyelinating Chronic inflammatory
- Leprosy
Avemu avutu una qualchì proghjettazione di ricerca in trasplante di e celluli di Schwann per a ferita di spinali e àutri tipi di danni perifirischi.
I celli Schwann sò ancu implicati in parechje forme di u dolor crònicu. A so attivazione dopu à u danu nervu pò aiutà à disfunzione in un tipu di fibri nervi chjamati nociceptors , chì sensu i fatturi ambientali cum'è u calore è u friddu.
7 -
Célio SatellitesI celite di u sicilianu receberse u nome da a manera di circundà certi neuroni, cù parechji satelliti chì formanu una fundione in a superficia cellulare. Avemu sempre avè principiatu à apre l'intemperii di sti celluli ma parechji ricercati crede chì sò sìmuli à astciti.
U primu propiu di i celi di satellita pare chì esse regulamentu l'ambienti annantu à i neuroni, mantene e chimichi in equilibrio.
I neuroni chì anu capace a celu satellitari componi una cosa chjamata gangila, chì sò raccoli di ciuciuli nervi in u sistema nervoso autonomi è u sistema sensitivu. U sistema nervoso autonòmicu regula i vostri organi internu, mentri u vostru sistema sensitivu hè ciò chì permette di vedà, à sente, oliu, toccu è gustu.
I ciglioli Satellitari chì furnisce nutrizione à a neurona è assorbiu toxini di metalli pesanti, cum'è u mercuriu è di u principiu, per mantene oghje da dannighjanu i neuroni.
Hè cresce ancu aiutà à trasportu moltu neurotrasmittenti è altri sustanzi, cumprese:
- Glutamate
- GABA
- Norepinephrine
- Adesinu trifosfatatu
- Sustantivu P
- Capsaicin
- Acetilcholine
Cum'è microglia, i celluli di satellita detectate è rispundenu à ferite è infjammazione. In ogni modu, u so rolu in riparazione di dannu cellu hè micca bellu capitu.
I ciloghji di satellitari sò assuciati à u dolor crònicu chì participanu a danni di tissurale periferali, a danni di i nervi, è un augmentu sistemicu di u dulore (hyperalgesia) chì pò riducate da a quimioterapia.
Un Verbu da
A quantità di ciò chì sapemu, crede, o suspettà di i celluli gliali hè un sapè novu. Questi cellulà ci ponu aiutà à cumprà cumu u mo travagliu è ciò chì si passa quandu e cose ùn viaghjanu micca cumu si deveru.
Hè certu chì avemu assai più di sapè à a glia, è noi chì pudemu acquistà novi trattamenti per parechje malatie chì u nostru pezzu di cunuscenza medite.
> Sources:
> Gosselin RD, Suter MR, Ji RR, Decosterd I. I celu Glial è u dolor crònicu. Neuroscientist. U 2010 dicembre 16 (5): 519-31.
> Kriegstein A, Alvarez-Buylla A. A natura glial de cioregioni neural embrionale è adulti. Analisi annuelle di a neuroscienza. 2009; 32: 149-84.
> Ohara PT, Vit JP, Bhargava A, Jasmin L. Evidenza per un rolu di Connexin 43 in Trigeminal Pain Usendu RNA Interferente In Vivo. Journal of neurophysiology. 2008 Dic; 100 (6): 3064-73.