Ciò chì tutti L'EMT necessitamu sapiri nervi
U sistema nervu è un sistema di l'organu chì manca a cumunicazione in u corpu. Ci hè quattru tipi di càlculi di u nervu in u sistema nervu: i nervi sensibuli, i nervi di u mutore, i nervi autonomi è l'inter-neuroni (a neurona hè solu una parola di eleganti per a ciuci nervosa). Pudete dividisce e tutte e nervi in u corpu in quasi dui parti: u sistema nervu cintrali è u sistema nervuali perifferenti .
Sistema Nervoso Centrale (CNS)
U sistema nervu cintrali cuntene dui òrgani: u curu è a spina. Hè tutti i quattru forme di e cèl·lula nervosa è hè u solu postu pò truvà inter-neurone. U sistema nervu cintrali hè insulatu da u mondu esternu bastatu bè. Nun mancu tocca u sangue. Ci sò u so nutrienti da u fluidu cicentralonicu, un liquidu chjucu chì bagna u cervellu è a spina.
Ogni òrgani sò cuparti da trè capi di membrani chjamati u meninges . U meninges è cerebrospinal fluid cuscenu u core per ùn sicurezza da esse furmatu da un colpu à u noggin. Hè pussibule acquistà una infizzione da virus o bacteria in a meninges chjamati meningitis . Hè ancu possibbili à sparassi entre i meninges è u cranu (chjamatu un hematoma epidurali ) o in trà e cape di i meninges (chjamati un hematoma subdural ). Qualchidia o sagnu o infezzione in u cranu pò presioni nantu à u cori è causanu à malfunzione.
U sistema nervu cintrali hè cum'è l'aghju di u vostru urdinatore (quellu chì hè l'equipa chì vo pudete usà à leghje). Ghjè quì cun milione di i ligami chì movanu pocu impulsu attornu di u circuitu à u circuitu (nervu à u nervu), u calculà è di pensà. U vostru scuru fa tutte e càlliche è a maghjina infurmazione.
A vostra medità spinchezza hè cum'è un cable cun numerosi chjavi cumbattiti diretti à ogni parte di u core.
Ma u cernizale di l'intelligenza in u vostru laptop, cum'è u curu in u vostru capu, hè inùtule tutte sse. Avete da esse capace di dite à u vostru urdinatore ciò chì necessitevule è vede o senti ciò chì u vostru urdinatore si prova di dite. Avete bisognu di una certa sorte di pruduzzioni è acquistata. U vostru urdinatore usa un gattu, una touchscreen o un teclatu per sente ciò chì vulete fà. Utilizza una schermu è i praticari a reaczionà.
U vostru corpu travaglia assai simili. Avete l'organu sensu per mandà l'infurmazioni à u core: l'ochji, l'uce, u nasu, a lingua è a pelle. Per riaccuzà, avete músculate chì vi farà andà, parlà, fucalizza, guibì, fate a lingua per esse, quantu cosa. I vostri appariti di l'ingaghjate / upertu sò parti di u vostru sistema nervuali perifferenti.
Sistema Nervu Perifferale (PNS)
U sistema nervuu perifferenti hè tuttu cunnosce cù u sistema nervu cintrali. Hà nervi di u mutore, nervi sensibuli è nervi autonomi. I nervi autonomi accumanà automaticamente, chì hè un modu di ricurdari. Sò i nervi chì regulanu i nostri corti. Sò a versione di u corpu di un termòstitu, un riloghju è un alarme di fume. I travagliate in u fondu per guadagnàrimi nantu à pista è sana, ma ùn anu pigghiatu u putere di u moorienti o avè bisognu di cuntrullà.
I nervi autonomi sò spluffamente split in nervi simpaticu o parsimpaticu.
- Li nervi sympathetic anu una tendenza per aghjurnà. Aumenta a freccia di u cori, respira è pressionità. Sti nervi sò rispunsevuli di a risposta di lotta o risposta.
- I nervi parasmpatichi stimulanu u flussu di sangue à l'intestinali. Semprunenu u core è diminuite a pressió di u sangue.
Pensa à i nervi simpatici cum'è l'acceleratore di u corpu è i nervi parassiliati cum'è u pedalì brake. U vostru corpu sempre stimulatesu u latinu parsèmpaticu è u simpaticu in a stessa volta, cum'è a me avanna usata à manicurà, cun un pede nantu à ogni pedal.
Li nervi di l'attuali cumincianu da u sistema nervu cintrali è si alluntanate versu i scorni longhi di u corpu. Sò chjamati nervi di u mutore perchè sempre finiscinu in i musculi. Se pensate micca nantu à questu, l'unicu signale chì u vostru core mandatu à u mondu esterno sò custruitu di fà e cose. Cammendu, parlendu, cummatti, correndo o canti tutti i musculi.
Li nervi sensibuli andendu à l'altra direzione. Puderanu signalazioni da l'esternu versu u sistema nervu cintrali. Si sò sempre in un òrganu sensu: l'ochji, l'uce, u nasu, a lingua o a pelle. Ogni di quelli organi anu più di un tipu di nervi sensibuli - per esempiu, a pelle ùn pò sensu pressione, temperatura è u dolore.
Una Parolla Da a Spinal Cord
A spina hè a cunnessione tra u sistema nervu cintrali è a perifèrica. Hè tecnicumente parte di u CNS, ma hè cumu chì a maiò parte di u mutore è i nervi sensoriali righjenu à u core. Dintra a spine hè qualchì di quelli inter-neuroni chjamati sopra. In u core, l'interuroni sò cum'è i microscòpichi in una chip d'informàtica, aiutannulu à fà i càlculazioni è fà u pensamentu pesante.
In a spine, l'interunione anu una funzione differenti. Eccu cumu un cortacircu di prughjettatu, allughjemu à rispundimu à quarchi cosa crescenu di quì si pudèvule se u signalhe hà da viaghjà tuttu u modu in u core è tornu. L'inter-neurone in a spina curu sò rispunsevuli di rifuggiati - u mutivu chì tornanu quandu si tocca à un panchju caldu averanu ancu capiscu ciò chì era successu.
Sending Signals
Nervi cuntenenu i missaghji per signali chjamati impulsi. Comu un computer u signal hè binariu, hè nantu à o fora. Un cellu di un nervu solu ùn ponu micca mandà un signalu di dèba o un signalu forti. Pudete cambià a freccia - dece impulsi per seconda, per esempiu, o trenta - ma ogni impetu hè precisamente u stessu.
Impulsi viaghjà in un nervu in listessu modu chì u cuntrattu di e musculini, per mezu di a química. I cori di i nervi utilizanu minerali ionizzionati (salti cum'è calcium, potassium è sodium) per impulsione di l'impetu along. Ùn vulemu micca prufundità in a fisiologia, ma u corpu necessita un equilibru persone di i trè di sti minerali per u prucessu per u travagliu correttu. Oghje o troppu piccellu di qualcosa di l'altri è nè musculi è nè nervi fanno funcionari.
I cigliu di i nervi pò esse assai longu, ma aduve parechji per ghjunghje da a punta di u dete à a spina. I celui ùn tocanu micca l'altri. Invece, l'impetu hè chjamatu (trasmessi) da una célula nervosa à u regenerà utilizà sustanzi chì anu cunnisciutu di neurotransmitters .
Adding neurotransmitters à u sangue, pò causari nervi per mandà signalazioni. Per esempiu, assai di i cumbirsi nervi simpaticii citati (a lotta o di i celluli di u votu) reaghjenu à un neurotransmisor chjamatu adrenaline, chì hè alliberatu in u sangue da i glándulas suprarenjali chì avemu assicatu, stressed ou startled.
Sì avè un sapori solidu di cumu u sistema nervuali hè travagliatu, hè un petit sautu per capiscitura perchè certe sustanziali o meditazioni chì ci anch'elli a manera chì facenu. Hè ancu fàcili per capiscenu chì i manichegi o cuncussioni afectanu à u core.
U corpu hè una cullizzione dinamica di sustanzi chimichi in interazzione constantemente. U sistema nervu è a più basica di l'interazzioni. Questu hè u fundamentu di a fisiologia di cumpendenza in tuttu.