Ci hè una persuniva antica
Hè 1873, è u duttore Armauer Hansen di Norvegia havi avvintutu novu à u mondu: a lèpara hè stata causata da una bacteria ( Mycobacterium leprae ). Unu finu à quì, a malatia hè stata creata per esse da una curse o cumpurtamentu piccatu, spessu citattu in a Bibbia.
Prevalenza
Leprosy, cunnisciuta com a malatie di Hansen , oghje sempre oghje. Sicondu l'Organizazione Munciali di a Salute (OMS), a prevalenza glubale di a lèpara à u principiu di u 2014 hà 180.000 casei crònii è più di 215 000 chjaru novu.
In più di 15 millioni di persone sò stati guariti, postu chì i trattamenti sò dispunibuli in l'anni 80, ma avevule hè sempri respunsabule di disfiguring o in disattivu più di 2 millioni di persone.
Transmission
A medicina moderna hà dettu chì a lèpara hè sparghje quandu una persona infectada chì ùn anu trattatu ùn hè torte o stranezza, (ma micca da cunnessu sessuale o di gravidanza). Ma aurella ùn hè micca cuntaggiu. Quasi un 95% di e persone anu una immunità naturali à a malatia.
E persone cun leprosi chì anu trattatu cù una medicazione ùn deve micca bisognu di u società. Per via di malentate di a malatia, in u passatu, i persone cù a lèpara sò mandati in "colunità leprima" in isuli remoti o in sughjetti speziali.
Signs and Symptoms
U signu più antichità di a lèpara hè comunmente un locu nantu à a pelle chì pò esse ligeramente giardino, scuru, o più liggeru cà a pelle normali di a persona. U situ pò pèrdite sensu è capelli. In certi persone, l'unicu signu hè in annunziu in un diticu o toe.
S'ellu ùn mancanu senza trattamentu, a lèpara pò avè progressu per causà effetti serii nantu à u corpu, cumpresu:
- Mani è piedi - A batteria di Leprosia attaccò i nervi in i mani è i pedi, è facenu per fuglià. A persona pò esse tagliata o crematorii in i partimi numbanti è ùn cunniscenu micca, chì guverna à infizzioni chì causanu danni perpetuali. Fingers and toes pò esse perdutu per infezzjoni. Infezzione seria in i pedi pò esse dumandate amputation. Paralisi pò causà i dete e ponti in risicate permanentemente.
- Eye - Leprosy bacteria attaccò i nervi attornu l'ochji, causannendu a perdita di riflettore brillo (chì pruteghja l'ochju da u preghjudiziu è si prumesse a superficia). L'ochji sò sicchi è infittivi, è a cecità podere esse risultatu. A causa di l'annibule di l'ochju, a persona ùn pò micca sentite sporta o scratcheti nantu à l'ochju.
- Face - Damienu à u fundu internu di u nasu pruveni cicati è eventual colapsu di u nasu.
Diagnostu
Leprosy hè diagnosticatu da piglià una mostra di a caghjà ( biòpsia ) è esaminendu quì sottu u microscope, circà i battiri di leprosi. Una altra prova aduprata per u diagnosticu hè un saccu di a pelle. Un tagliu piccu hè fattu in a pelle è una petite quantità di u fluidu in tissuti hè stata presa. Questu hè studiatu d'un microscopu per a prisenza di leprosi.
Trattamentu
A bona nova hè chì a lèccia hè curable. In u 1981, l'OMS hà ricumandatu l'utilizazione di una cumminazione di trè antibiotici - sòlitu dapsone, rifampina è clofazimine - pè trattamentu, chì dura sei mesi à un annu o più. Certi casi pò esse trattati cù dui antibiotici, ma rifampina hè un compenente chjave di u regnu. Dopu u 1995, l'OMS hà datu dinò droga senza impatente di tutti i malvesi di e leprosi.
Duranti u ciclu di u trattamentu, u corpu pò fà risposerà à i mutagei di i bacteria cun dolore è ciappa in a peddi è i nervi.
Questu hè trattatu cù una medicazione di u dolore, prednisone o talidomida (in e cundizioni speziale).
Prisanta
Prima di trattamentu era dispunibile, un diagnosticu di lèpara significava pessimu è u dolore è esse scunviatu da a società. Oghje, antibiotici è boni furmazione di a pelle ùn impediscenu a malatia di distruzzione di u corpu. Forsi, in u futuru, una vacuna caccià l'antica fasgiata in tuttu.
Source:
Organizazione di a Salute Mondragon. "Leprosy Today". Programmi è prughjetti, 2015.