Amsotrophic Lateral Scholastic (ALS) Disorder Info

L'ALS hè un disorder neurologique progressiu

L'esclerosis lateral amiotròfica (ALS), chì hè chjamata a malatia di Lou Gehrig, hè una malatìa chì attacca i crescente di nervi (muturi motri) chì cuntrolanu i musculari. ALS torna agraru à u tempu (hè un prugressivu). Li muturi mutivi portanu messagi nantu à u muvimentu di u curu à i musculi, ma in ALS i micuri motori degenerate è mortu; dunque, i missaghji ùn anu più à i musculi.

Quandu i musculi ùn sò micca usati da un pezzu di tempu, si dete, si distenu (atrofia), è crisce sottu a pelle (fasciculate).

In seguitu, tutti i mossi chì una persona pò cuntene (muvimentu voluntariu) sò affettati. Persone cù ALS perden l'abilità di trasfurmà i so bracce, i pene, a bocca è u corpu. Puderete finu à u puntu chì i musculari usati per respirazione sò affettati, è a persona pò avè necessariu un respiratore (ventilatori) per respirar.

Per un bellu tempu, era cunvinciu chì l'ALS hà sappiutu i musculari. Hè issa saputo chì certi persone cù l'experientia ALS cambia à pensà (cognition), cum'è i prublemi di memoria è di decisione. A malatia pò ancu causà cambiamenti in a parsunalità è u cumportamentu, cum'è a dipressione. L'ALS ùn hè micca influenze a mente o intelligenza, o a capacità di vedà o à sente.

Chì Cause ALS?

A causa precisa di ALS hè micca cunnisciuta. In u 1991, i ricordi identificonu un ligami trà ALS è u cromusomu 21.

Dui anni dopu, un genu chì cuntene l'enzyme SOD1 hè identificatu com'è assuciatu cù u 20% di i casi ereditati in e famìglie. SOD1 discu libera radicali libretti, particles preghjudizii chì attaccanu i celi da l'internu è causanu a so morte. Siccomu micca tutti i casi eridate sò cunnessi à stu genu, è parechji persone sò l'unichi in e so famigghi cù ALS, altri prugetti genetichi chì anu esse.

Quale hè a ALS?

A ghjente hè più comunmente diagnusticatu cù ALS trà l'età di 40 è 70, ma i più ghjovani pò puru sviluppà. L'ALS afecta a persona di tuttu u mondu è di tutti i sfondi etni. L'omi sò influinzati più freti di donne. Circa u 90% à u 95% di i casi di l'ALS apparentanu casuale, chì significheghja nimu in a famiglia di a persona hà a disordine. In u 5% à u 10% di i casi, un membru di a famiglia hà ancu u disordine.

I sintimi ALS

In solitu, a ALS vene nantu à lentamente, chì principia da a debule in unu o più musculi. Solu una sola pede o un armu pò esse affettatu. Autri sintomi sunnu:

Quandu a malatia avance, a persona cù ALS ùn pò esse stallatu o cammina; Hà avutu bisogna à avè prublemi, parlendu è inguendu.

Diagnostu di ALS

U diagnosticu di l'ALS hè basatu annantu à i sintomi è signali chì u duttore observeghja, è ancu per i risultati testi chì eliminanu tutti l'altri pussibulità, cum'è l'esclerosis multiple , u sindrome post-polio, l' atrofia spinali musculare , o certi malati infizziosi. Di solitu esse attuali u prucessu è u diagnosticu hè fatta da un medico chì hà specializatu in u sistema nervu (un neurologist).

ALS Trattamentu

Avà ancu, ùn hè micca cura per ALS. I trattamenti sò studiosi per sullivà i sintomi è migliurà a qualità di vita per i persone cun u disordine. L'urdinamentu pò aiutà à reducir a fatigue, facilitate e cramps musculari , è dà minzu dulore. Ci hè ancu un medicamentu specifichi per ALS, chjamatu Rilutek (riluzole). Ùn ùn ripareghja i danni chì hè aghjuntu à u corpu, ma pare à esse modestu efficace in a prolongazione di a supravvivenza di e persone cù ALS.

À a fisica fisica, l'equipaggiu specialu è a speech therapy , e persone cù ALS possu permaneci mobile è capaci di cumunicà per u longu massimu.

A maiò parte di e persone cù ALS mueranu da fallimentu respirobliu, normalment di 3 à 5 anni di u diagnosticu, ma circa u 10% di e persone diagnosi cù ALS survive per 10 o più anni.

Investigazione futura

I riccheursi anu studiatu assai cause ca l'ALS, cum'è a risponsione autoimmune (in chì u corpu attacca i propiu celluli) è causati ambientale, cumu l'esposizione a sustanzi tossica o infettuosa. I scientisti anu truvatu chì e persone cù ALS anu più niveddi di u glumatru chimicu in u so corpu, cusì a ricerca viaghjate à a cunnessione entre u glutamate è ALS. Inoltre, i scientifichi anu cercatu per una anormalità biochimica chì tutti i persone cun ALS partenu, perchè esse sviluppati e prucessi per detta e di diagnostichi di u disordine.

Source:

"Scelta di l'esclerosi attagalida Amiotròfichi". Disorders AZ. Apr 2003. Istituto Naziunale di Disturbi Neurologichi è Stroke. 13 maghju di u 2009