Anticoagulation and Traction Prevention in A-Fib

A cumpatizioni più temosa di a fibrillazioni atriali hè u picchizza . In a fibrillazioni atriali, l'atria di u coru ùn manca micca efficace, chì permette u sangue di "agruppa" in queste stanza.

Comu u risultatu, un trombo auris (coati di sangue) pò forma. Eventualmente, u tromba atrius ponu embolizà, perchè pò fraccionarii è viaghjà per l'arterii.

Tutta spessu, questu chambordu si prisentà in u core, è u risultatu hè un colpu.

Allora si tenete fibrillazioni atriali, u vostru duttore deve fà una stima formale di u vostru riscu di picciottu, è si quellu risicu hè abbastanza altu, vi toccare nantu à u trattamentu per impedisce u coagulate di sangue è per esempiu, per impediscenu un colpu.

Estimanu u vostru Risicu

Cumentu u risicu di l'infiernamentu si avete a fibrillazioni atriele vole esse tene à a vostra età, sessu è certu cundizione medica chì pudete avè. Prima, si tenete malatie valvulare significativu in addition a fibrillation auricular, avete bisognu di terapia per prevene coati di sangue, da chì u risicu di l'infezzione hè sustinientale elevatu.

Sì ùn avete micca maladie di valenza cardale, u vostru duttore hà bisognu di usà una calculatori di risorsu, chjamatu u Puntu CHA2DS2-VASc, per stummà u vostru risicu di putenza. In i persone cun fibrillazioni atriali, u più altu u puntu CHA2DS2-VASc, u più altu risicu di picciottu.

A puntu CHA2DS2-VASc varieghja da zero à nove punti è hè calculata cum'è seguente:

A più altu u puntu CHA2DS2-VASc, u più altu risicu di riscillu. Allora, se u vostru score hè cero, u vostru riscu di stroke hè un 0,2% annu, chì hè abbastanza bassa. Se u vostru score hè dui, u risultu annu hè 2,2%, è si sviluppeghja rapidamente da quì. Un score di nove pruduce un risichamentu annuariu di trattu di 12.2%. (Per modu di paraguni, per ogni 100 persone nantu à l'età di 65, senza fibrillazioni atriali, circa un annu avarà da un colpu).

Reducing Stroke Risk

L'utilizazione di droghe anticoagulanti pò reduce assai u risicu chì un embolu da l'atrium demontre causarà un colpu in i persone cù fibrillazioni atriali. Invece, sti drogu si portanu un risicu di pruduce un episodiu di hemorrallaria impurtante, nclusa i vapore hemorrhagic (sangone in u core). Hè statura chì u risicu annuali annuelu di u vapuri causatu da l'anticoagulanti hè 0.4 per centu.

Hè ciò chì significheghju vole chì l'usu di fà di anticoagulanti fa sensu quan u risicu di stamintazione da a fibrillazioni atriali hè sustinientale più grande ca u risicu di l'infezzione da a droga. I medichi ci aghjunghenu, per a maiò parte, chì in i malati cù fibrillazioni auronale nonvalvular chì u puntu CHA2DS2-VASc hè u zero, l'anticoagulazione ùn deve esse usate. Per sapienti di dui o più alte, i drogami anticoagulanti anu da esse in casi sempre.

E per qualchi puntu, u trattamentu deve esse identificatu per ogni paciente.

In u passatu, i medichi cuncernizonu chì, si avianu successu à appricà a " terapia di cuntrollu di ritmu " per a fibrillazioni atriali (per esempiu, u trattamentu dirigit à a stopping fibrilazione atriore è a mantene un ritmu corpu normale), u risicu di l'infezzione abbandunassi. In ogni casu, l'evidenza scumessa finu à quì ùn hà mancatu di dimustrà chì a robba di cuntrollu di ritmu reduce u riscu di picciottu. Cusì ancu se u vostru duttore anu optu per a terapia di cuntrollu di ritmu, avete ancu esse trattatu per impediscenu còdici, se u vostru score CHA2DS2-VASc hè abbastanza altu.

Quali Drogas aduprà?

I drogi chì ponu esseciuti in a reducione di risicu di l'impruvazioni in fibrillazioni atriali sò l'anticoagulanti.

Sò dispusitivu chì anu ubligatoriu di l'impurtanza di u sangue , è cusì impediscenu a furmazione di coaguli di sangu. In i malati cù fibrillazioni atriali, l'anticoagulazione reduce u riscu di accidenza cerebrovascular basculantemente-da circa about two-thirds.

Finuci à pocu anni fà, l'unica droga anticoagulanti orali cronica chì era dispunibule era warfarin ( Coumadin ), una droga chì impedisce a vitamina K. (Vitamina K hè rispunsabili di fà numerosi fatturi di u clotting). Taking Coumadin hè notoriamente inconvenientu è spessu difficiule, però. A pruvedimenti periòmi è spessu prussimi freti hè necessariu per misurà a "finesse" di u sangue è agisce a dosa di Coumadin. Inoltre, i ristrizzioni dietetichi sò nicissati chì parechji alimenti pò cambià l'azzione di Coumadin. Se a dosa ùn hè micca agitu bè o abbastanza spessu, u sangue pò esse "maggie" o micca abbastanza fastidiosa, è unu chì pò causà seriu prublemi.

In l'ultimi anni, sò parechji novi droghe di anticoagulanti chì sò micca sviluppati chì ùn viaghjanu micca attentate da vitamina K, ma invece per inghjulantà direttamente à certi fatturi di clottera. Sò chjamati "drogi novi anticoagulanti", o NOAC. A NOAC chì hè stata appruvata in i Stati Uniti sò dabigatran (Pradaxa), rivaroxaban (Xarelto), apixaban (Eliquis) è orxaban (Savaysa).

Questi droghe sò tutti vantaghji incù Coumadin. Usanu e dosi fissi di ghjornu, cusì hè eliminata a crescita di prucessi di sangue è di mettezioni di dosaggiu. Ùn ne micca bisognu di restrizzioni dietetica. E studienti clinichi anu dimustratu sti medicini novi per esse almenu efficace e sicura com'è Coumadin.

Ci hè certi disunori versu i NOAC, in ogni modu. Ci sò assai più caru di Coumadin, è, a diffirenza di Coumadin (chì pò esse rivertitu rapidamente di vitalizziu vitamina K) hè difficiule in reverse l'effettu di l'anticoagulanti se avete un prublema d'heure. (L'eccezzioni finu à quì hè Pradaxa, un antidotu à sta droga hè stata appruvata in uttùviru 2015.)

A maiò parte di l'esperti avè preferitu utilizà un medicu NOAC à Coumadin in i malati cù fibrillazioni auronichi. In ogni casu, ci sò parechji in quale Coumadin hè sempri l'opzione preferita. Coumadin fermeghja una bona scelta si vi cuntene Coumadin è hè stata stabilizzata nantu à a droga o se vulete micca piglià pillsu duie volte per ghjornu (chì hè necessariu per Pradaxa è Eliquis) o si ùn permette micca u costu di u novu drogu.

Metodi Mètichi

A causa di i prublemi in inherente à piglià e droguesi anticoagulanti, i sforzi sviluppati à sviluppà i tratti meccanici per pruvvidenza di pruvucazione in i malati cù fibrillazioni atriali. Sti mèttivi sò stati avviati à isulà l'appendage atrialu atunatu (una "pouch" di l'atrium astratu chì si spende da u sviluppu fetu). Ci hè chì a maiò parte di i mugli chì si formanu in l'atrium demonitulatu durante a fibrillazioni atriali sò situati in l'appendage auriculae.

L'appendage atrialu atunu pò esse isolatu da a circulazione using metuali cirurgichi o per inserisce un dispositivu especial à l'appendage per un cateteru. Mentre ch'elli anu usatu clinicu, dui di sti metudi anu grandi inconvinde, è à questu puntu sò riservate per casi speciali.

Resumen

Stroke hè u più temutu, è sfurtunatamenti i più cumuni, a cumpulizioni maiò di a fibrillazioni atriali. Puderete u so risicu di picciottu hè qualcosa chì u vostru duttore devi piglià in seriu. Fortunatamente, se u vostru duttore avvicinanu u prublema sistematicamente-estimanu u vostru riscu è tratanu a so manera, i vostri probabili di evità d'esse questu serà moltu assai.

Sources:

Fuster, V, Ryden, LE, Cannom, DS, et al. ACC / AHA / ESC 2006 Guidelines for the Management of Patients With Fibrilation Atrial Un Reporte di u College Americain de Cardiologie / Associazione Cità American Heart Task Force di i Linzii Prattichi è a Società Europee di Catedra di Cunsigliu per i Linsei Prussianichi (Cumitatu Scritte per riviscià i Guidelines 2001 per a Management di Pazienti cù Fibbricazzioni Atrial). J Am Coll Cardiol 2006; 48: e149.

Fang MC, Go AS, Chang Y, et al. A comparazione di i schemi di stratificazzioni di riscosu per prevene i tromboembolismi in i persone cù fibrillazioni atriuale. J Am Coll Cardiol 2008; 51: 810.