Testi usati per diagnostiquenu u cancer per esofago puderia cumprà un urinale, endoscopia è ultrasound endoscopic, è sò urdinatu per i persone chì anu difficultà di travaglià, una perseverante tezza, o fatturi di risicate per a malatia, cum'è un reflux à l'acidu longu. L'altri prucessi è e prucessi di imaghjine cum'è CT, PET è bronchoscopy pò aiutà à a determinazione di u stadiu di a malatia.
Una primura à staging, in turnu, hè necessariu per selezziunà e prime trattamenti.
Labs and Tests
Ùn ci hè micca una prova di a casa per u cancer esophageal. Hè utile chì sia cunzignatu di i fatturi di risichi per a malatia è i signali averevuli d'avicci è sintomi di cancinu esophagicu , perchè pudete fà una appuntamentu cù u vostru duttore è persighjate pruduzioni prufessiunale propriu, se avete bisognu.
E pruvenzioni di u labburatoriu sò micca spicifici cù u cane esofagi, ma sò usati longu cù l'imàggini, una ricerca curretta di a storia di a famiglia è a so personae, è un esame fisicali per diagnosticà a malatia. Un cuntenutu di sangue di sangue (CBC) pò esse riunificatu d'anèmie (un cunti di sangue di u sangue) si un cancru hè sangu. Pruvenzii di funzioni di u fiocaru pò esse elevatu se u cangeru si spargiu in u fegatu.
Prucedure
I prudutti sò assai impurtanti à fà u diagnosi di canciamentu esofago è include:
Endoscopy
L' endoscopia superiore (esofagoscopia o esophagus-gastric-duodenoscopy) hè u mètudu primariu di diagnostichi di u cange esofagi.
In questa prucedura, un tubu flexibule è illuminatu hè inseritu da a bocca è di l'esofago. U tubu hà una camera à a fine chì permette à i medichi di visualizà direttamente u fundu di l'esòfuru. Se anormalità sò notati, una cicatricialgia pò esse realizatu à u listessu tempu.
Prima di u prucedimentu, e persone si dà un sedattivu chì causa l'annullamentu, è a prucidimentu sò generalmente ben tolerata.
Ultrasound Endoscopic (EUS)
Questu hè a prucedura prima per ottene utili di imaging. Duranti una endoscopia superiore tradizionale, una sonda di ultrasound à a fine di l'abitazione hè utilizata per inviccerà e so onda di u sonu di alta energia di i tessuti internu di l'esòfuru. U eternu formanu un sonogramu, una figura di questi tessuti. EUS hè più utili in a determinazione di a prufundità di u tumore, chì hè assai impurtante in staging. Hè assai utile à evaluà e nodi nòfichi vicini è à guidà biagiu di alcunu anormalità. L'altri prugetti di imaghjini pò ancu esse cunsiderati (vede sottu), ancu chì questu hè u più invasivu.
A biòpsia
A biòpsia spessu prende durante l'endoscopia, ma pò ancu esse fatta via bronchoscopy o thoracoscopy. I patologici visu à stu tessulu sottu à u microscopu per calciculi se u tissue hè cancerous è, in u so, si hè un carcinoma squamous cell o adenocarcinoma. U lagostru hè ancu datu una qualità di tumore, un numeru chì aprite a manera chì aggressivu u tumore.
L'altri prucessi di tissuti pò esse fattu chì vede e caratteristiche molecularità di u tumore, cum'è l'estatus HER2 (cum'è i cancers di u mutamentu chì pò esse chimichi pusitivi HER2 , cancers esofagiali pò ancu esse HER2 positivi).
Bronchoscopy
A bronchoscopy hè generalizata per tumuri esofagiali chì si trovani à l'altru teriu di l'esòfuru.
Un bronchoscope (un tubu rico, illuminatu) hè inseritu da u nostru o bocca in a trachea (u tubu chì cunnessa a bocca à i pulmoni) è i bronchi (i grandi vanguardi) di i pulmoni. A prucedura permetterà un mèdicu per osservà direttamente alcunu anormalità in queste spazii è cullettisce i tesiali di tissuti d'elli (biopsia) se prisenti.
A Bronchoscopy hè fatta sottu sedazione, in regula cum'è prucedimentu per l'ambulatoriu.
Thoracoscopy
Duranti una toruracoscopia, una incisione o cut hè fatta da dui ribelli è un torcuoscoscu, chì hè un tubu fissu è illuminatu, hè inseritu à u pettu. I medichi l'utilizanu à vede l'òrgani in u pettu è analizà i spazi anormali di u cancer.
E lettone di i lymph nodes pò esse eliminati per a biòpsia. In certi casi, questa prucedura pò esse usata per rinforà e porghje di l'esòfuru o pulmone.
Laparoscopy
In una laparoscopia, incisioni chicchi o tagliati sò fatta in u muru di l'abdomen. Un laparoscopiu, un ultimu tubu fughjattu, hè inseritu in u corpu per una di e incisioni per vede l'organi in l'abdomen è verificà i signali di a malatia. L'altri strumenti pò esse inseriti da a stessa o altre incisioni per fà cumercii di prucedure, cum'è l'ombra di l'articuli è di piglià mudelli di tissutu per a biòpsia.
Laryngoscopy
Un tubu chjusu illuminatu hè inseritu in a gola per guardà a larynx o voce caghjula. Questa prova pò detectar qualsiasi evidenza di diffusioni di u cancer à a larynx o pharynx (garganta).
Imaging
I prughjetti di l'imariali pò esse fatti inizialmente com a parte di u prucedimentu di diagnostico per u cane esofagi, ma sò più cumune per fà scopra un cancru chì hè stata trovi. E prucessi chì pò esse fatti include:
Barium Swallow
U primu testu fattu per evaluà un possible cancello esofagiali hè spessu sottumette una bariotta o l'endoscopia superiore, ma siddu avè prumessu direttu à una endoscopia hè preferitu si un cancinu esophagicu hè suspettatu.
In a barium swallow (also called upper GI series), una persona pò eseguisce un liquidu biancu chì cuntene bariu è poi sappieghja una seria di ragi X. I barioti l'esofago è u stomacu, chì permettenu un radichologu per vede anormalità in u muru di l'esòfuru nantu à l'imàgini pigliati.
Un baluni pò utili in diagnosticà rigurosi (scar tissue in l'esòfuru), ma hè utilatu menu di quellu in u passatu perchè una biòpsia ùn si pò micca esse realizatu à u stessu tempu.
Scan CT
A CT scan (tomografia computerizata) usa una seccione di ragiò X per creà una foto 3D di l'organi internu. Cù u canogliu esofagicu, a prova ùn sò micca usu di aduprate da u diagnosticu, ma hè impurtante in staging da malatia. U CT hè particularmente bè à pruvà evidenza di qualchì sia ( metastasi ) di u tumore à i nodi linimichi o àutri riggiuni di u corpu, cum'è i pulmoni è u furu.
PET Scan
PET scans sò assai utili in circà l'evidenza di diffusioni cù u cane esofagi. Un scan PET difiere di altre studii di l'imaghjini perchè misurà l'attività metabolica in una regione di u corpu. Una cantità di zuccaru radiuattivu hè inghjulatu in u sangue è permette u tempu di esse tastatu da i celi. Cells chì sò più attivu, cum'è e cèl·lhje di cancer, fate cusì più brillanti di l'area chì sò menu attivamente metabolicamenti.
X-Ray
In più di i testi più indicati per diagnosticà è staging u cancer per esofago, un raffu X di tarrachese per circà di sparghje in u lungu pò esse realizatu.
Diagnosi Differentials
Ci hè una quantità di cundizzioni chì ponu causà sìmuli sìmuli à quelli di u cane esophagicu, cum'è a difficultità di dàgliu. Certi sò chjamati include:
- Stricture esophageal : A stricture is scar tissue that forms in the esophagus causing narrowing. Spessu si trova per u traumatismu, per esempiu, per i cumplicazioni di l'endoscopia per a varicesi esophagichi (varicesi di l'esòfuru spessu associati cù l'alcoholismu), dopu chì una persona hà avutu una tubulosa nasogastrica in u locu per un perdudu di tempu , o dovutu à l'ingestimentu accidintali di u vacuum cleaner à i zitelli.
- Càncer di stomacu ( cancer gàstricu): U cancer in u stomacu pò causà sìmuli sìmuli à quelli di u cane esofagi.
- Tumuri esofagi benigni (cum'è leiomioma esofagi): A maiò parte di i tumori di l'esòfuru (quasi u 99%) sò cancerous. Assicurati benigni ùn anu fattu, è a maiuranza di queste sò leiomiomii.
- Achalasia : Achalasia hè un cundizione rara in quale a banda di tissutu trà l'esofago di u stomacu (l'esfinagiu esophageale sottocombe) ùn si pò esse rilassatu propiu, facenu difficultu per l'alimentu per passà da u esophagiu in u stomacu.
Staging
A determinazione di u stadiu di u cangeramentu hè impurtante à sceglie l'opzioni tratte megliu, cumpresendu à decisione si a cirurgia hè ancu una scelta. Una combinazione di testi di imaghjini è risultati bivarii sò generalmente utilizati per determinà l'urganisimu.
I medizzionisti usanu u metu di stazione TNM per classificà un tumore esofago. Stu sistema hè utilatu per altri cancers ancu. Cù u canogliu esophagicu, però, i medichi anu aghjunghje una lettera addiziale in l'acronimu-G in accumpagnamentu di scuru tumore. I particularità di staging sò cumplessi, ma l'apprendre à quelli puderanu aiutu di megliu capisce a vostra malatia.
T hè di tumore: U numaru per T hè basatu nantu à quandu prufonda in u cravate di l'esòfuru u tumore si estene. U capu internu (vicinu à l'alimentariu chì passa à l'esofago) hè a lamina propria. I seguenti dui stati sò cunnisciuti com'è a submucosa. Eppuru chì si trova a lamina propria, è, finarmenti, l'adventitia, a capa più fonda di l'esòfuru.
- Tis: Eccu un carcinoma in situ, un tumore chì implica solu a capa di i coperuli di i celu in l'esòfuru.
- T1: U tumore si stende da a lamina propria è sottucomosa.
- T2: U tumore si spargiu à a lamina propria, ma ùn hà micca attraversu da u musculu di l'esofago.
- T3: U tumore si spargiu à l'adventitia. Avà hà sappiutu tutta a via di u musculu in i tissuti circondi.
- T4: T4a significheghja chì u tumore si spargiu à l'esofago per intervene strutture cum'è a pleura (infidatu di i pulmoni), pericardiu (infiriori di u cori), a vigna d'azigghju, u diafragma è u peritoneu (u latinu di l'abdomen ). T4b significa chì u tumore si spargiu à l'aorta, a virtra o a tràccia .
N situeghja per i nodi:
- N0: Ùn ci hè micca nodi nòmbuli.
- N1: U tumore si spargiu in 1 o 2 ganglis (regional).
- N2: U tumore si spargiu à 3 o 6 nodi furfattiali vicini.
- N3: U tumore si spargiu à 7 o più nummulusi linfoti vicini.
M si metti à metastasi (distanti diffusa) di u cancer:
- M0: Metastasi ùn sò micca prisenti.
- M1 : Metastasi sò prisenti.
G stands for qualification:
- G1: I celu si vede cum'è cume normi (ben diferentata).
- G2: I celu si prisentanu un pocu diffirenti da i celi nurmali (pocu diferinti)
- G3 : I celu si pareanu assai diffirenti di i celuli sani (pocu diferinziali).
- G4: I celu ùn pariscenu nudda cilesti esòfichi sani è hè quasi impussibule di dì chì orgue s'originaw in (indifferentiatu).
Utilizà u risultatu di TNM è G in altitudine, l'oncistutra assicenu un stadiu .
Stage 0: U cancellu si troviu solu in a pianta internu di caghjuli chì stenderanu l'esòfuru (Tis, N0, M0). Questu hè ancu cunnisciutu cum'è carcinoma in situ .
Stage I: Sta stampa pò esse diverita in u stadiu IA è IB.
- Stage IA: U tumore impone solu i capi più intimi di tissuti (T1, N0, M0, G1).
- Stage IB: Ci hè dui situazioni chì un tumore puderia esse u Stage IB. Unu hè simile à u stadiu IA, solu e cilesti sò più anormali appare (T1, N0, M0, G2 à G3). In l'altru, u tumore hè in l'esofagou è hè spartutu più da u prima capu di tissutu (T2 o T3, N0, M0, G1).
Stage II: Dependente d'induve u cancer s'hè difunnutu, u cane esofagi di u Stage II hè divisu in u Stage IIA è l'Stage IIB.
- Stage IIA: Ci sò dui situazioni basi chì cumprenenu u stadiu IIA. U tumore pò esse involucra a parte suprana o media di l'esòfuru è esse T2 o T3 è G1 (ma N0 è M0), o u tumore pò esse involucra a parti infermale di l'esòfuru è esse T2 o T3 è G2 o G3, ma ci hè nudda evidenza di l'impussibule nodule nodule o metastasea (N0, M0).
- Stage IIB: In a stage IIB ci sò ancu dui situazioni basi. In una, u tumore implica a parte suprana o media da l'esòfuru, ma, a diversità di u stadiu IIA, i cellulare sò menu diffferenti (G2 o G3). Or, u cancellu hè solu in i capi più inturniati (T1 o T2) ma avà hà sbulicatu à unu o duie linimuli linfiali (N1). Ùn ci sò metastasie.
Stage III: Ci sò trè substages di u Stage III.
- Stage IIIA: Questu stage pussedi tres possibili. U tumore pò esse involutanu i capiglii internu di i cellula è trè à sei gangmi limfatichi (T1 à T2, N2, M0, qualsiasi G). Oltremente, u tumore pò esse spusatu à a testa sulitariu di u tessulu, ma solu un o dui ganglis limfati (T3, N1, M0, qualchì G). Infine, u tumore pò esse dissemiutu à u tissutu vicinu, ma senza limulus nodes (T4a, N0, M0, qualchì G).
- Stage IIIB: U cancellu si spargiu in i capanni esterni di l'esòfuru, è da trè à sei ganglii limfatichi (T3, N2, M0, qualsiasi G).
- Stage IIIC: Ci hè parechji pussibuli per sta stampa. U tumore pò esse sposte à u tissue in vicinu, ma sei o cume nummuli linfiali (T4a, N1 o N2, M0, qualchì G). O, u tumore si spargiu à u tissue in vicinu, cum'è l'aorta, un corpu vertebrinu, o a tràchite, chì ùn pò micca esse rimettutu cù a cirugia (T4b, nessuna N, M0, qualchì G). Infine, u tumore si spargiu à sette o più nummulusi linimuli, ma micca à distanti di u corpu (qualchese T, N3, M0, qualchì G).
Stage IV: U tumore si spargiu in una regione distanti di u corpu (qualsiasi T, qualsiasi N, M1, qualchì G).
Pruducimentu
I testi di testi di cancru sò quelli chì sò fatte nantu à e persone chì ùn anu micca sintomi di una malatìa. (Se i sintomi sò prisenti, i prucessi di diagnostichi sò realizati). In u prisente, ùn ci hè micca pruvisione di teste per u cange esophagicu chì sò dispunibili à u publicu generale.
Siccome chì u risicu di u cancolu esophagicu hè elevatu in e persone cù l'esofago di Barrett, certi medichi ricurdavanu a prucedura pericienta cù endoscopia. U pinsamentu hà dettu questu hè chì u truvatu di dysplasia (cungregulatorii anormali), particularmente catturanti casi maiori, pò permettenu trattamenti per sguassate i cungregulare anormali in u staghjunale.
Dice questu, finu à quì, ùn hè minimu per nudda evidenza chì sta cumbugliu reduci a morte di u cane esofagi. À u listessu tempu, u cumbugliu hà u puderevule per u danu, cum'è l'hemorrullamentu, a perforazioni esofagi, o altre prublemi. Ci hè a speranza chì l'avvena purtaranu evidenza chì avarà da aiutà à determinà se u cumbugliu di ghjenti d'altru risicu hè cunsigliatu.
> Sources:
> Società Americana di Oncologia Clinica. Càncer esofaguale: Diagnostu. Updated 12/2016.
> Bast, R., Croce, C., Hait, W. et al. Articuli Cancer Medicine Holland-Frei. Wiley Blackwell, 2017.
> Istituto Nazionale di Cancer. Prufissioni di Cungressu Esofagi (PDQ) -Verticia Professional Sanità. Updated 06/04/18.
> Rice, T., Patil, D., Blackstone, E. et al. 8ª Edizione AJCC / UICC Stage di Cungressi di l'Esofago è Esophagogastric Junction: Applijazione per a Prudite Clinica. Annali di Cirurgia Cardiotoracica . 2017. 6 (2): 119-130.