Cume guardate micca Securità senza una Spleen

Ùn pudete micca pinsà di u vostru splehen chì assai, ma hè stata vintendu per voi. Sì ùn avete micca unu, ci sò parechje cose per sapè à mantene sughjettu di i infizzioni.

Chì Avete Spleen Do?

In generale, u spleen, un ovu bellu di 4 pulguni, situatu à a manca di u latu di a toca, hè una parte di u vostru sistema di sangue è u sistema immune. Aiutà à mantene l'ordinazione per i vostri fili di sangu e da i sangue.

In altri palori, travaglia com un filtru sangu. Sguassa i vecchi caghjuli di u sangue di u sangue è si prisenti à una riserva di altre caghunamentu di u sangue di u sangue da liberazione in una emergenza, più aiuta à riciclà u ferru.

Altra funzione: u vostru splehen pò fà anticorodie per sguassà i bacteria è qualsiasi altre cèl·loli chì anu trasfurmati in anticorpi. Stu ultimu pocu aiuta per guardà i nostri organi libirali da i patogeni.

Ogni lòggica, si ùn avemu micca st'Organu, avemu più vulnerable à i battìri, in particulari un tipu speziale di bacteriu chjamatu bacteria encapsulatu, perchè anu una caratterita di carbuidrati (spezialmente una polisaccharide) chì circallu. Cumu si puderete perderà u vostru spleen?

Quale hè perde a so spleen?

Ci sò trè raggi principali perchè e ghjente ùn avete micca u so spleen:

Trauma: A ragiunità più cumuna per avè u vostru spleen eliminatu supretu hè traume. Questu hè in generale annantu à l'accidenti di l'auto è di a moto, in quantu chì cagiene, pele è feriti sportivi.

U spleen hè l'organu più cumunitivu in traumu abdominal (1 in 4 cases di una tale affittu di u spleen). In accidenti di auto, tali leszii pò ancu esse assuciati cù a pusizione incorrecta è l'usu di u cinturale. Ci hè ancu casu d'arburatura è pistilluni chì ponu fallu i splei, ma questu pocu cumuni.

Tuttu u danu à u spleen hè bisognu di cirugia. I Surgeons spessu observe per vede cumu si a persona è u danu progresse, se ùn hè micca una emergenza, prima di dicisioni di andà à a cirurgia.

Cumbia di Sickle: L' autellpljetomia ghjè in a malatia di e cascatelli. In i Stati Uniti, 100.000 pirsuni hianu cella squalla. In ghjiru à u mondu, più di un milionu fà. Ci hè parechji tipi di Cell di Sickle. A diffarenza di sti tipi dipende di quale mutazioni genetica sò prisenti. A perdita di u bile si trova più cumune in u tipu più cumuni di a ciuci di Sickle: Hemoglobina SS malaria. L'insulenza di l'emoglobina SS risultati da avè duie copii di a stessa mutazione genòmica di l'emoglobina S. In questu tipu, i solitori pò perdè u bile per un prucessu chjamatu "autosplenettomia". Ci hè stata casu rari d 'altri malatii chì causanu u stessu prucessu.

Trattamentu di una altra malatìa, cum'è una malatia autoimmune: Altri hanu avutu i so spleens sappiutu per gestisce una malatia, in particulare una malatia autoimmune. A splenectomia si usa per trattà una malatia rara in particular -immunità trombocitopenica purpura (ITP). In questa maladie, u sistema immune sfurtunatamenti attaccate pleucete. Questu significa chì i nostri coperini ùn anu micca una di e so arnesi chì ci necessitavanu per clotterà per impedisce di sparraru.

Quelli chì sò influinzati da u sistema immune si allora veru questu quì pò esse sbagliate è sguardi faciule. Puderanu ancu avè punti spotted pinati in i so pedi. Sta malattia pò passeghjanu a so propria, ma alcuni necessitanu medicazione. Se ùn si ne và micca è i medicazione sò micca abbastanza, spessu sguassà u spleene hè l'interventu chì aiuta.

Ci hè parechje disordini chì anu ancu esse trattatu cù splenectomia. In spessu, a splenectomia hè necessariu perchè qualchissia anemia (culleghja di cilestu rocca) per a distruzioni di i so cicci di sangue. Questu pò esse dovutu a un numaru di disordini diffirenti cum'è esferocytosa hereditaria o anemia hemolitica autoimmune (AIHA).

A splenectomia pò volte, ma micca sempre, finisce u sferimentu di i sangue di u sangue, quandu i medicamenti o altri tratti ùn manicanu.

Ci hè ancu altri motivi di spletectomia. Anchi si sò menu cumuni, alcuni anu avutu spletectomies per trattà a talassimia cum'è a purpura trombocitopenica trombòtica (TTP). Anu parechji splenectomedichi sò stati fatti picchì un spleene anu fattu troppu grande di una altra malatie . Era ancu realizatu à volte à fà u diagnosticu di u limfoma di Hodgkin per decide di u megliu trattamentu per u cancer.

Circa circa 22.000 pirsuni pèrdite i bile per a cirugia quattrucentea annantu à i Stati Uniti

Qual è la Cirurgia sìmulu?

A cirugia per sguassà u spleen hè chjamatu spletturmia . In i Stati Uniti, hè spessu fattu cù laproscopica (cù una camera è un pocu incisioni petite). Sè vo site sano, pudete sbattà l'uspitalu u ghjornu stessu è esse rkupata in dui simani.

Comu per pruteggiri di Infirmazioni prima di a Cirurgia

E persone chì ùn anu micca spleens sò più probabili di enfermelli da certi tipi di bacteria, particularmente di bacteria encapsulated (bacteria chì anu un carbuiddu di carboidrati fora). Avete da esse vaccinate prima di avè cirurgia, se hè chjaru di cirugia. Molte splenectomicichi sò realizati com'è emergenzi dopu traumu è a pianificazione avanzata ùn hè micca sempre pussibule.

Sè pussibule, avete da avè avutu i vaccinati duie simani prima di una cirugia chjamata. Se avete cirurgia di urgenza è ùn puderebbenu micca vacunati anticipamente (o a vaccinazione ùn anu micca fattu prima di a cirurgia per altru ragiunale), deve esse vaccinate dopu. I vaccinati ci vole à dà dui simane o più dopu a cirurgia, ma ùn aspittà micca assai.

Chì Avete Avete Avvicinassi?

Ci sò quattru cose chì duverete acquistà vaccini contru:

Ancu averebbe ancu vacunatu contru tutti i malatii chì avete avè usually vaccinated against, like sarampelle, rubella, rubella, varicella, è tetanus. Avete ancu parolle cù u vostru duttore o à l'altru prufessore medico per averebbe bisognu à esse revacunatu o avete una versione diversa di una di questi vaccini.

Neisseria meningitidis (N. meningitidis): Questa hè a bacteria chì pò causà meninzite è / o sepsis. A vacuna principali hè quadrivale. Hè per dì; pruteghja contru i quattru strapenni di N. meningitidis (Serogruppi A, C, W-135 è Y). Si abbandunà B scopre si non specificamente vaccinati. Serogruppu X hè menu cumuni è ùn averia micca una vacuna dispunibili.

H. influenzae tipu b (Hib): Stu bacteriu s'addivirtia a prima causa di a meningitis bacteriana in i zitelli sottu 5 finu à chì a vacuna cuminciò à utilizà. Puderà ancu a pulmonía è a gola è a infestazioni chì pò esse seri. Hè una infatizazione in i zitelli, ma quellu chì ùn anu micca spleene hè stata vaccinata.

Streptococcus pneumoniae (Strep pneumo): Ci hè parechje tipi di Strep pneumo, cum'è chjamatu spessu. Chì ceppu hè tutta per pruteghja deve di quella vacca ricevi. PCV 7 prutege contra 7 strains; PCV 13 contra 13; A vaccina di polisaccharide PPSV23 hà prutigatu à 23, ma a risposta immune hè micca forte è protettiva.

Influenza: Ti bisognu di piglià a vaccinna di gripe annu. Hè per prutezzione di l'infizzioni bacteriale secundariali, cum'è quelli chì causanu pulmonite, chì site in riscu per sè si avete malatu cù a gripe. Molti chì morse da a gripe anch'elli murenu da una infizzioni bacteriana chì attacca quandu e defenses immune di u pulmone sò eviduti è sgritati da a gripe.

Ci hè una rispechja per quandu preoccupere di vaghjime?

Sè vo viaghjate vi pudete truvà bugs chì avete micca altrimenti. Pudete ancu vi ghjunghje in qualche parte chì hà parechji bugni di l'altri posti. Ci hè infizzioni particulari chì pudete esse più in riscu. Sè i viaghjà in l'Africa occidentale, assicuratevi di è vaccinate contr'à a meningitis meningococca è chì e vaccini hè aggradèvule. (A prutezione di vaccinazione ùn hè micca sempre durata quantu duvamu). In u stessu, a vacuna pneumococca ùn cose micca tutte e corsi è pudete esse espritu à una sferimentu diffeenti quandu sì scagnate.

Puderete ancu esse in più risicu per un casu seriu di malaria si ùn avete micca un spleen. Assicuratevi di pruvucà a profilaxie di malaria si viaghja nant'à ellu pudete esse riscatu è esse curaghjosa per evità i moschizi .

Cumu hè chì vi vive o viaghja in i zoni unni Babesia hè stata truvata, avete averà rischiu perchè se ùn avete micca spleene. Questu avaristi spezializatu in Nantucket o Martha's Vineyard in Massachusetts, ma ancu di Block Island off Rhode Island è Shelter Island, Fire Island è Long Island è tutta di u New York State. U parasitettu pò ancu esse in altre parte di sti stati è in altre à l'alte di u Nordeste è a Midwest Midwest, nclusa New Jersey, Wisconsin, è Minnesota. Ci sò ancu raramente (è serii) casi d'Europa. Babesia pò ancu esse trasmessi in casu raru da una trasfusione di sangue.

Inoltre, quarchi senza un spleene pò esse più propensu à avè una trombosi di vinu prufonda o un altru cunflittu quandu viaghjanu in un vechju à longu u viaghju. Sè vo site per vola, parlate cù u vostru duttore o à l'altru mètuvete nantu à stu trasturdu è i risichi chì pudete fà.

Altru Concernimenti

Avete parlatu cù u vostru duttore o prufessore medico cumu per trattà a to ghjurnata à a salute di ghjornu.

Certi ciani senza un spleene, spicialmente zitelli, prenenu antibiotici particularmente di ghjornu à a dumanda di u duttore. I vantamenti è cunfrunti di questu averebbe trattatu cù u vostru duttore o à l'altru mètuvete sanitarie. Tandu i antibiotici ponu avè cunsigliii impurtanti . Puderete sviluppà a resistenza di antibiricità o acquite infizzioni chì avè u nostru bactriu di u vechju è anu spusatu, è si manca senza cuntalli, per quessa impurtante di parlà à un prufessore medico nantu à questu.

L'altri purtate antibiricà cun elli chì si pò piglià immediatamente se elaburem una frebba o si saranu malati. Allora cercanu a cura medica immediatamente. U trattamentu immediata pò aiutà à prevene una infizzioni da diventà una sepsis fatali.

Un altru risicu per infezzjoni seriosa veni da una bacteria chjamata Capnocytophagia. A causa rara da infezzioni in e persone cù spleens, ma pò esse una infestazione seriu assai in quellu chì ùn anu senza spleen. Hè spessu deguttu à un mussu di cane, per via di qualchì mumentu di cattutene. I sintomi accadètenu in un ghjornu, perchè duvete esse preparatu in casu d'un mussu di cane per circarite l'assistenza medica (è pochè pò piglià l'antibirici, cum'è a penicillina è l'altri antibiròsti cumuni chì ponu trattà l'infezzione).

Cumu si pò fà in u Long Run?

I scienzii vutaru à i suldati chì anu perdutu i so genitali in a Second World War. I trovanu chì di i 740 mutivi americani seguitonu chì assai vissinu longhi vita. Invece, anu aghju avutu a criscenza di a mortalità da a pulmonía (infizzione di Strep pneumo) è a malatia cardiachi ischemichi (attaccoli di corpu, forsi perchè l'eliminazione di i so spleens affettatu u so sistema di sangue è a causatu di pudè più, chì hè un effetti secundariu infettatu) .

Ciò chì avete avè un grande Spleen?

Avè un grande spleene hè chjamatu splenomegale. Hè qualcosa chì un medico o un altru mèdicu medicu averebbe cuntrollà.

Ci hè parechje motte per quessa un spleene pò piglià grandi. Unu di i più cumuni è mono (mononucleosis pruvucatu da EBV, u Virus Epstein Barr).

Ci sò quelli chì anu untuvaggiu bileali per i cundizioni di sangu chì nascinu, cum'è talassemia o sarcoide. L'altri anu un grande spleene per causa di limfoma o leucemia (cancru di sangue) o una anemia hemolitica (induve si distrullenu i sangue di u sangue). Altri si sviluppanu da avè una malatia di u fegaru (cum'è portal à l'hipertensione).

Pudete Esse More Than One Spleen?

In verità, sì. Ci sò qualchì persone di più di un spleene. Certi sò nati cù polisplenia (o spleens multiple) chì pò esse rilativi à altre cundizione congénita (o prublemi medici à u nascitu). Altri finiscinu cu un pocu di u so spleen separati da u restu; Questu hè spessu "spleen accessoriu" chì risultatu da traumatisme (inclusi da a cirugia, ancu da una splenectomia).

> Sources:

> Robinette CD, Fraumeni JF. Splenectomia è a mortalità dopu in veterani di a guerra di u 1939-45. Lancet. 1977; 2 (8029): 127-9.

> Watters JM, Sambasivan CN, Zink K, et al. Splenectomia leva à un statu persistente d'ipercoagulable dopu a traumatisme. Am J Surg. 2010; 199 (5): 646-51.

> CDC. Vaccination for Asplenia.

> Halpert B, Alden ZA. Accessori spleens in o à a cuda di u pancreas: una indagazione di 2.700 necropsia addiziale. Arch Pathol. 1964; 77: 652-654.