A Difference Between Transmissible and Infectious Diseases

Hè più ghjustu semàntica.

Mentri i paroli "infittivi" è "cuntaggiosi" sò spessu usati ind'u crucivia di scriviri e malatie, volenu veramente dui cose assai diffirenti.

Infirmia Influenza

Fate solu, una malatie infecciosa hè una malatìa chì pò causà una infezzjoni. Questu hè quandu un microrganismu vene in u vostru corpu, è si mette cunfurmate. Per a bacteria o fungus, questu significa diventer è crescente i novi cellu à una rapida espunenti.

Virus, per un'altra banda, anu aghjustatu di l'ingressu di e cilesti umani è di ripiglià i so centri di cuntrollu, affinchendu ch'elli ponu fà più di elli. Indipendendu à l'agente o di u mecanismu, l'affettu hè internu: i patogeni chì sò intrudùcenu à u vostru corpu è si sparghje. Quarchi cosa pò vene à i sintomi. Quarchi cosa ùn face micca.

Infirmazioni Invisible

U papillomavirus umanu hè un esempiu di patogenu chì pò causà una infezzjoni, ma ùn hà micca bisognu sintomi. Cume casi tutti l'adulti in i Stati Uniti vi si sò infettati da u VPH, ma a maiò ùn anu a sapiri. Mentri u virus pò diri à i verite di genitali o càncanu in certi populi, a grana maggiorità di u tempu ùn pruvucarà micca sintomi sò. U vostru corpu pò esse chjappà l'infizzione senza avete sempre malu, ma pudete ancu spende ancu à l'altri.

Malati Communicable

A malatia transmittaria hè una cuntagie. L'effettu hè esternu. In casu cù qualchissia chjina a malatia, ponu esse malati è spreghjanu u patogenu - sia un friddu, virus, o un altru agente infirmariu, à a prossime personne.

Chistu pò guidà à i poutimi affissati o pandemies di grande escala.

Un esempiu di questu succorsu ogni annu in i Stati Uniti da quasi settembre à maghju: a gripe . Perchè i virusi di a gripe sò passati da persona à persona è via articuli contaminati, u virus si diffonde è anchi. Per ogni persona cù a gripe, altru unu à duie altri puderà infettare si ùn anu micca immune.

Questa rata di quantità rapidu un patogenu pò esse dissiunatu hè chjamatu numaru riproduttivu basu, o R0 , è ghjornu di una larga varietà di fatturi, cumpresa cumu u microbulu viaghja à novi pirsuni.

Mètode di Transmission

A Natura ùn hà micca scatto di creatività in quantu aghjunte di u patogenu pò passà per una populazione. Sò quì sò solu qualchi di i micubuli più frequuti, l'usu per difundine.

Persuna à persone

I Patogeni chì si passanu da una persona à l'altru pò esse trasmessa una quantità di manere, cum'è per i spezii respiratorii cum'è tossare o strannutore, attività sessuale, cuntattu cù u sangue, o da a mamma à u zitellu durante a gravidanza, di nascita o d'ambrati.

A malatia attive induve hè starnitu o tossu assai pò dà u microbulu più oportunità per espansione, ma ùn avete micca bisognu di sintomi per esse cuntaggichi. Ùn avete mancu esse circate. Measles, per esempiu, pò esse trasmessi à quattru primi ghjorni prima di sviluppà a rascatura telltale , è u virus pò stari in l'aire per quantu duie dumande dopu chì abbandunete a stanza.

Vettori

Arcuni microchièdi ùn sò micca spargiati da persona à persona, ma più in un caminu di più persone per via di persona. Responsabile per i milioni di malati annu annu, i mosquito hè unu di i vettori più cumuni di u mondu.

A malaria , per esempiu, hè spargugliatu da i moschise chì si infettate dopu intrappulà u qualchissia cù a malatia, è da turnà, passendu u parasite annantu à a prossima pirsuna, morsi.

A prisenza di i moscichi ùn sò micca abbastanza per sprezzà e malatii. Sò solu sultantu u passaghju. Se ùn ci hè micca alcuni cun tuttu cù malaria, i moschiti ùn pò micca difundirè a malatia.

Fomiani

Certi malatii ùn anu bisognu di una cosa viva per infettà nove ghjente-solu una superficia per fughje. Unu di i razzii di lavamuzzu hè cusì impurtante per prevene a malatia perchè hè chì ci hè una tonna d'oggetti chì tocca ogni ghjornu chì sò riferiti da i zunchi chì ponu fallu male.

Duranti a tempesta fredda è di a grip, assicuratevi un sguassu di l'imbrancamentu è da toccu toccu un pappatallu è un modu cumuni per i vittimi per saluntate un passaghju à a prossima personne. Quandu vi ghjunghjene nantu à elli à avè a so porta, i viaghji ricerche nantu à a vostra pelle è aspetta per l'occasione di entre in u vostru corpu, spessu mentali chì tocca u nostru bocca o frettu i vostri ochji.

Alimentazione Contaminata o acqua

Un modu particularmente brutu chì viaghjà da u ghjientificu hè in u travagliu fecali-orale-chì hè, à mezu à l'alimentu o l'acqua chì sò contaminati da materia fecal, ie poop. L'alimentariu o l'acqua potable ponu esse contaminati s'ellu ùn sò micca lavatu i so mani, prima di fà u prublema di l'alimenta o si ùn anu micca un saneamentu adattatu quandu anderanu à u bagnu. Questa hè una raggruzza perchè cun avvelenata alimentaria.

Infectious But Not Communicable

Mentri tuttu e malatie cumunicante sò infizziosi, micca micca tutti l'infizzioni sò cumunicabile. Tetanus , per esempiu, pò causà una infezzjoni, ma una persona cù tetuanu ùn pò micca difunta à l'altri populi. U bacchju vanu in terra e polu, è intrudenu in u vostru corpu per l'abrazzioni cum'è e taglicini, ruttimi o punichi. Mentre chì u patogenu pò conduce à una infizia assai seria è di malatie in i particulari, ùn guasera ùn mai ùn causarà micca una pandemia di u mondu.

> Sources:

> Mayo Clinic. Malati Infittivi.

> U Monti Sinai. Mètode di Transmission in Infurmazione. Dipartimentu di Microbiologia.