Definizione, Storia, Classificazione è Fun Facts About Microbiology
Chì hè a difinizzioni di microbiulugia? Chì hè a storia è per quessa hè impurtante in a medicina? Chì pudete fatti fatti nantu à i microrganismi ti sorpresa?
U studiu di a Microbiologia - Definizione
A microbiulugia hè definita solu com'è l'studiu di i microorganisimu, cun "micro" chì significava pianu, è "biologia", per riferite à l'studiu di i cose viventi. I microorganismi studii varià assai è u campu di a microbiulugia hè spartu in parechji campi di studiu.
U campu di a microbiulugia hè critica à l'esseri umani, micca solu per i malatie infizziosi causati da sti microbastichi ma picchì "microorganismi" boni sò nicissimi per noi di vive in u pianeta. Cridendu chì i battìri è in i nostri organi supraneghja i nostri cèlibbri, stu campu di studiu pò esse cunsideratu unu di i spazii più impurtanti di a cunniscenza è di studiu.
Tipi di microrismi - Classificazione
Microrganismi, o "microbes" sò chjuche. A maiò parte di st'organici ùn ponu micca vistutu da l'occhiu nuru, è finu à l'invenzione di u microscope è a teintenza di giardinu, ùn avemu micca idea chì quantità sò questi.
I microbes si trovanu quasi nantu à a terra. Sò trovani in acque lagunari d'acqua in Yellowstone è in venti volcani à a più petite di u mare. Puderanu campà in salinu è quelli chì sò cultivati in l'acqua di u mari (cusì per u salinu cum'è conservatore ). Qualchidunu bisognu di l'ossigenu per crecià è altri ùn sianu micca.
U microorganismu "più duru" hè un bacteriu chjamatu Deinococcus radio-trans , una bacteria chì pò resistendu a radiazione à un gradu fenomenali cum'è ellu stessu implica, ma pò ancu sopravvive senza l'acqua, quandu hè sottumessu à l'acidi forti, è ancu quandu u pusendu in un vacuum.
Classificazione di i microrganismi in Microbiologia
Ci sò parechje modi diffirenti in quali i scientisti anu classificatu, è fendu pruvatu di sensu, di i milioni di microbicchi in u nostru ghjornu.
Multicellular vs. unicellular vs. acellular - Unu di i modi chì i microbichii sò classificati per esse o micca chì anu i cellulidi, è se fussi, quantu. U microorganisimu pò esse:
- Multicelular - Havi più d'una cellula.
- Unicellular - Hà una sola cellula.
- Acellular - Caddietone mancu, cum'è virus è prions. (Ci hè statu dettu solu nantu à chì i viruses sò veramente viventi, cum'è ùn averanu micca sopravivuti fora di un accontu, e prions sò generalmente chjamati «proteinsi infiziosi» in quantu à i microbicchi).
Eucariotas versus procariarii Ogni modu chì si trovanu classificate di i microorganismi hannu à fà cù u tipu di cellula. Questi includenu eucarioti è procarioti:
- Eucarioti sò i microbichii cù "celluli complexi" chì anu un veru nuculu è una membrana ligata organelli. Esempi di eucarioti includeu helmintii (vermi,) protozoa , algae, fungi e levumi.
- I procarioti sò i microbicchi cû "cellu simplici" chì ùn anu micca un nucleu veru è mancunu l'orgànuli ligati à a membrana. Esempii include i bacteria.
I clàssici principali di microrganismi include - I diversi tipi di microbicchi sò ancu scritte in:
- Parasitimi - Parasites sò à più scantarii ca l'altri microorganisimi, almenu quandu si pò vede cun u ochjianu. I parasites include helminthes (vermi,) flukes, protozoa, è più. Esempi di infezioni parasitari include malaria , giardia , è di u sughjettu di u sonnu africanu. Ascarièsis (vermutturi) sò quelli per infettà un milaie bilardi in u mondu sanu.
- Fungi (e levumi) - U fungi sò i microorganisimi chì anu in certi modi sò simili à i pianti. Sì avete avutu atleti o una infezzione di levadura, hè familiar cun uni pochi infezzii fungiali . Sta catigurìa includenu ancu e funghi. Cum'è bacteriu, avemu ancu assai "fungi boni" chì vive nantu à i nostri corpi è micca causa malati.
- Bacterii - Avemu più bacteria in i nant'à i nostri cimi di i cèl·loli umani, ma a maiò parte di sti bacteria sò "bacterias sani". I pruteggiranu per contra l'infizzione da e pate bacteria patologii è ghjucanu à u rolu à digià a nostra nutizia. Esempi di infizzioni causati da i bacteria sò a tuberculosi è a gola di Strep.
- Virus - U virus sò assai abbastanza in natura, ancu i più chì a ghjente hè familiar cun quelli chì causanu a malatia umana. Virus pò ancu infettà altri microorganisimi, cum'è a bacteria, è di e piante. Immunizazioni hà diminuite u risicu di qualche malati strazianti, ma altri, cum'è l' Ebola è u virus Zika , ricurdamu chì ùn avemu micca avè principiatu à cunquistà issi minaccii in miniatura.
- Prions - A maiò parte di i scientifichi à questu tempu ùn cite micca prions quant'è microorganismi, ma solu comu "proteinsi infiziosi". Dittu fattu, sò spessu studiati da virologisti, Prions sò essenzalmentu un pezzu di proteini anormalmente pitturati, è ùn pò micca apparsu à u so primu. Eppuru malatie di prione, cum'è a malatia di a vuccazza furiosa, sò una parte di e malati infizziosi più temuti.
Histoire du Microbiology
Ciò chì avemu cunnisciutu issa di i microorganisimi è chì si cunsiderà più sottu hè pocu novu in a storia. Fighjianate una strada pronta à a storia di a microbiulugia:
U primu microscope / primu microrganisimu visualizatu - U primu passu urientu in a microbiulugia venga nantu à quandu Van Leeuwenhoek (1632-1723) criatu u primu microscopiu di lente unica. Per una lenti chì avianu una magnification di circa 300X hè statu capacitu per visualiserà i bacteria per a prima volta (da scrapings off their teeth).
Sviluppu di a Teoria di Gridu - U corpu umanu era ricunnisciutu com'è una fonte d'infezzione da trè scientists :.
- U Dr. Oliver Wendall Holmes hà truvatu chì e donne chì dani nascita in casa sò micca menu prubabile di sviluppà infizzioni di quelli chì avete messu in un uspidale.
- Dr. Ignaz Semmelweis hà incuntatu i infizzioni cù i medichi chì anu dirittamenti direttamente da a salottu di l'autopsia à u maternità senza lavà e so mani.
- Joseph Lister tintò tecnichi asèptichi, cumpresi l'ubligatoriu di manu è u caldu per a sterilizazione.
Teoria di Germa - I dui persone più creditu cù l'accettazione di a teoria di ghjuvantù eranu Louis Pasteur è Robert Koch:
- Louis Pasteur (1822-1895) - Pasteur hè creditu cù a teoria di a biugenesi, è nutendu chì tutte e cose viventi sò vintunu di qualcosa più ch'è a vista prevalenti à l'ora di generazione spuntania. Iddu sustinia chì assai malatieta foru causati da i microfibri (invece di u peccatu, l'ingerimentu di Diu è di e altri cause potenzale). Hà amparatu chì i microorganisimi sò rispunsevuli di a fermentazione è di spoor, è hà sviluppatu u metudu chjamatu pasteurizazione chì hè sempri usata oghje. Hà succorsu ancu a vaccines di rabia è anthrax.
- Robert Koch (1843-1910) - Koch hè l'autore di "Postulate di Koch", a serie scientifica di passi chì prova a ghjuta di girmestra è chì hè stata aduprata in studi scientificu (quandu parechji rivisioni). Identificava a causa di a tuberculosis, l'antrax , è u coleriu.
Dopu quellu tempu, uni pochi marcanti sò include:
- 1892 - Dmitri Iosifovich Ivanoski hà scupritu u primu virus.
- 1928 - Alexander Flemming scopri a penicillina.
- 1995 - A prima secùncia genomica microbiana hè publicata.
Microrganismu infittivi
Quandu pensemu di microrganismi, a maiò parte di noi pensate di a malatia, anche di queste "bugs" pocu sò in generale più prubabile chì aiutanu à noi chì no femiciu. (Assicuratevi di leghje infurmazione di "boni microbis" quì sottu).
Finu à menu di un seculu, è in oghje, in assai posti di u mondu, infizzioni cù i microorganisimi sò a causa di a morte. L'expectativa di vita in i Stati Uniti hà perfeccionatu dramaticamente annantu à l'ultimu seculu, solu per ùn esse più ch'è no avemu vivu più longu, ma in particulare, perchè picculi figlioli morse in a zitella.
In i Stati Uniti, i malati cori e u canciu sò issa prima è a siconda cauta principali di a morte. In tuttu, però, malatia infizziosa. Sicondu l'Organizazione Munciali di a Salute, in i prossimu economie di u mondu sanu, a causa di a morte hè infizzioni bellu respiratoriu, seguitu da malatie di dieri.
L'avventu di i vaccinati è l'antibiotici, più ancu più impurtante acqua neia, hà dimustratu a nostra preoccuperia nantu à l'organisni infizziosi, ma ùn saria micca esse arroganti. In u tempu oghje, ùn face micca solu e malatie infizziosi emergenti, ma a resistenza antibiotica, è parechje sperte chì sò longu prediletti per a prude pandemia.
Microrganismi chì sò intesu à i servitori - "Micchetti beni"
Ancu noi raramente parleranu, i microorganisimi ùn sò micca solu utili, ma necessariu in quasi tutti l'aspettu di a nostra vita. I microbes sò impurtanti in:
- Prutene u nostru corpu contra i muggini "mali".
- I prudutti di furnisce - Da u iogurtimu à i prudutti alcoolichi, a fermentazione hè un metudu in u quellu di u cretu si i microfatti sò usati per creà l'alimentariu. Questu hè un esempiu, però, i microbicchi sò u fondu di a catta alimentaria per bona parte di a vita
- Un aghjustatu di scorretti nantu à a terra è recicilià i gassi atmosferichi sopra. Bacteria pò ancu aiutà cù scorci di difficultà cum'è u spògliu di petrolera è di scumigate nucleari.
- Bacterii in i nostri organi sò rispunsabili di a produzzione di vitamini, such as vitamin K e qualchì vitamina B. I Bacterii sò ancu assai importanti in a digestioni.
- U campu di a criptografia hè ancu questu modi per chì a bacteria pò esse usata cum'è un discu duru per storà l'infurmazioni.
Ùn sò micca solu i microbnbeni realizanu assai funzioni per noi, sò parte di noi. Pensa chì i battìri è in i nostri organi supranate i nostri cellu per un factor di 10 à 1.
Probabilmente avete sapevanu i più ricenti di manghjà salute. In più di manciassi u bròcoli è i murtorii, avemu avutu da esse dichjaratu à manghjà i fermentati ogni ghjornu, o almenu più freti allughjatu. Cù bacteria, ùn esiste micca fermentazione.
À u nascita, i babori ùn anu micca batu in i so corpi. Accadètendu a so prima bacteria mentre passanu per u cuntrollu di nuvela. (A mancanza di cullà i battisani in u canali di nascita hè pensatu da quarchi à esse a ragione per chì l'obesità è l'allergii sò più cumuni in i babys dispunienie da a seccion C).
Sì avete lettu a nova ind'e ultimamente hè ancu postulatu chì i bacchi in i nostri anzi sò rispunsabili di u nostru moddu di u ghjornu. amparà à avè u bacteriu di l'intestinu sano . U studiu di u microbicu hè issa esse usatu per spiegà assai cose, per quessa chì l'antibiotici pò levà à u pesu.
Campi di Microbiologia
Ci hè parechje duminii sfarenti nantu à u campu di a microbiulugia. Un esempiu di qualchi di questi terreni analizate da u tipu di l'organizmu includenu:
- Parasitulugia - U studiu di a parasitulugia
- Micologia - U studiu di fungi
- Bacteriolugia - L'studiu di i battìri
- Virologia - L'studiu di virus
- Protozoologia - U studiu di protozoa
- Phycology - L'studiu di algae
- Immunologia - U studiu di u sistema immune
I campi di a microbiulugia pò esse chjappu per alcunu chjamate una larga varietà di temi. Qualchi esempi di fost cose include:
- Fiat biologicu (cretazione, metabolismu è strutture di i microbichi)
- Genetica Microbiana
- Evoluzione Microbiale
- Microbiologia Ambientale
- Microbiologia industriale (per esempiu, trattamentu di a purina)
- Alimentazione Microbiologia (fermentazione)
- Biotechnologia
- Bioremediation.
U Futuru di Microbiologia
U campu di a microbiulugia hè affascinante è ùn ci hè più ch'è no sapemu. Chì ci hà avutu alcuneatu in a cunniscenza u più in u campu hè chì ci hè tantu più per sapè.
Ùn sò micca scritte à i microfatti causa di malatia, ma ponu esse usatu per sviluppà farmachi à cummattiri à altre microfibri (per esempiu, penicillina). Certi volumi parvenenu cause un cancru, mentri àutri sò stati evaluati com'è modu di luttà di u cancer.
Unu di i raporti più impurtanti per i persone per amparà di a microbiulugia hè di rispettu per aquestes "criaturi" chì anu limitatu supremu. Hè pensatu chì a resistenza di antibioticà hè crescita per un usu improperu solu di l'antibiotici ma di sapori antibacterial. E questu hè quandu anu in vista à i microbicchi chì avemu ricunniscianu oghje. Cù infizziosi malatii chì emergenu, è cù a nostra abilità di viaghjà più in u munnu in u mondu nantu à trè volte, ci hè una bisogna necessaria per i microbiolofichi per esse educati è preparati.
> Sources
- > Kasper, Dennis L .., Anthony S. Fauci è Stephen L .. Hauser. Princìpuli di Harrison di Medicina interna. New York: Mc Graw-Hill Education, 2015. Print.
- > Smolinska S., Groeger, D., è L. O'Mahony. Biologia di u Microbellu 1: interaczioni cù a Risposta Immune Immune. Cliniche di Gastroenterologia di u Nordu America . 2017. 4691): 19-35.