Riscu di Cancer: Sapete u vostru Schedariu Geneticu

Cumpagnia di Cundive Eterità, Pruebas Geneticu è Riscu

Chì hè esattamente u canciu hereditariu? Cù parranu di prucessi di geneticu di scanning e "genesi di canti di u cane di minuta", assai persone anu dighjà dumandatu se u cancer hè "scrittu in l'astri". Allora, hè impurtante per cumprende a predica di una predisposzzione genetica, è ancu di ciò chì pudete fà per abrandà u risicu per avè una storia famigliali di u cancer.

Chì ci hè u Canti Cancunale o Predica Genetica?

U cancers ereditariu si riferisce à i cancers chì sò più prubabile in parechje persone chì avutri basati in u so pianu geneticu.

U cancellu ereditariu hè un cancru chì hà sviluppatu com'è u risultatu di una mutazione genetica o di una altra anormalità genetica passata da un parent à un zitellu. Inferisce una mutazione genetica ùn ùn hè micca bisognu chì avete da sviluppà cancillaghju, ma sensu pò ancu aumenta u risicu (cumparatu cù qualcosa chì ùn hà micca herditi un genu mutatu). I cancers chì sò in i persone cun anormalità genetica sò riferiti cum'è "cancers ereditarii ".

U cancer ùn hè micca eredita, invece, possa un patrimoniu (o cumminazione di genes o altre anormalità genetica, cum'è translucazioni è riarrangementi) chì ponu predisponerà à u cancer, è chì a predisposición pò esse chjuca o assai grande, secondu u genu particulare è altri fatturiu di risichi o cumminazzioni di genes.

Averà una mutazione genetica ereditata chì pò esse di u cangeramentu significa chì avete una " predisposición genetica " per u cancer - per quessa, avete un risultatu più altru per u sviluppu di i cancelli ca a populazione generale.

Mutazioni genetica è Cancer

Ci hè dui tipi di mutazioni genetica chì ponu conduci u cancer:

Mutazioni genetica sottu u sviluppu di u cancru, ma micca tutti i cancers sò ereditarii, chì a maiò parte di i cancelli sò i risultati di mutazioni genetica accaduti (mutazioni chì succedenu dopu a nascita).

Nantu à i nostri veli, i nostri geni acumule mutazione cum'è resultante di l'esposizione à i carcinogeni (sustanzi chì causanu cancer), ma ancu per i prucessi metabolichi di i celi:

A raghjoni chì no avemu tutte l'ore di u canu tuttu u tempu hè chì avemu i metudi per riparà u danu inevitabbile chì si prisenta in u nostru ADN. Certi di i nostri geni sò chjamati genesi di tumore suppressore. Genes di suppresseur tumor per i codificati per a prutezioni chì riparanu l'ADN dannucci in i nostri celluli. Quandu u geniu di suppressore tumore sò mutati, codicianu per i pruteanu chì ùn sò micca bè à fà stu travagliu di reparazione, è e cumbattiti ci sò permessi per vive è multiplicate è eventualmente diventenu un tumore (cancer).

Chì Cosa u Cause Cànceri à esse Armatura?

Ogni matriiu passa una copia di i so geni à u so ziteddu per chì u zitellu nasci cun duie copii di ogni genu in u so corpu (unu da a mamma è una da u babbu). A maiò parte di a ghjente sò natu cun duie copie nurmale di ogni genu, ma per algunu cun una mutazione hereditaria in una copia di un gen suppresseur tumore (chì normalment protettenu contru u cernice) significa chì u risicu per u cancer si hè più grande.

Dui genesi di tumore suppressore cumuni sò i genesi BRCA1 è BRCA2. E centu di mutivi varii di mutazioni in questu di i genetus BRCA1 è BRCA2 anu identificatu, alcune di quale anu statu determinate per esse preghjudiziu è anu più risicu di cancer si i genii mutati sò trasmessi à prupietà.

Storia Famiglia di Cancer: Sò in Risk?

Hè mpurtanti avè nutatu chì ci sò parechji cancers chì sò assai più probabili di avutri per avè un cumpurtamentu geneticu. Ci hè ancu cori di u cancers chì curri in raggistri. Per esempiu, si qualchissia hà una storia di famiglia di cancillenza di cumbèmu inizjali è altri aligenti cù u cancer per pankrecziu pudete sospettà una mutante genetica BRCA2. A ghjente cun culumbulu di u culunu anu più risque aumentatu di sviluppà cancelli di u minore In determinazioni di risicu, i cunsiglieri genetica fighjeranu parechji fatturi:

Cumpilation di a vostra storia famigliali cumanda pò aiutà à gauge si hè genetically predisposti à u cancer. Certi pirsoni puderanu sceglie di perseguite pruduzzioni genetica di sapè s'ellu portanu un genu mutatu. À un minimu, è avà chì avemu avemu parechji prupcioni genetichi disponibili, ognunu anu bisognu di scriviri una storia siverza di u cancer in a so famiglia estensita per rivisione cù u so duttore di primaria in u mumentu di una fisica.

Assicuranza Genetica è Pruebas

Hè impurtante per passà a cunsigliosi genetica siddu vi cunzigna pruduzioni genetica. Una ragiuni hè cusì chì cusì capisce u prucessu di prucessu è i risultati è sò preparati per ciò chì a risposta pò esse. Hè più impurtante hè chì e tendenu in rischiu ponu esse scrittu per chì ùn sò micca pruvedimenti dispunibuli, ma basatu nantu à a storia sola, pò esse ricumandate chì avete prughjetti di scrutiniu supplementi realizati.

Pruvenzi geneticu pò esse sulidu comu un testi di sangue rapidu, ma hè micca quellu semplice. Comu un esempiu rapidu, se tenete un membru di a famiglia chì hà avutu u cumbèmu di u cane è una mutazione particulare in u genu BRCA2, una mutazione particulari puderia esse pruvata. Inutili, un panellu pianu solu per evaluà tutte e mutazione in u genu BRCA2 solu pò custruisce parechji mila dollari. In cunsiderà questu hè solu una prupositu geneticu, pudete vede nunda di questu.

In tempu è cù u prughjettu genomu di u genomu cumpiitu, stu tipu di prucessi avissiru migliurà, ma a scenza hè sempri, in parechji manere, in a so zitelli.

Certi punti per cunsiderà è cun discussione cù un cunsigliu geneticu prima di pruduzzione genetica cumposti include:

Pruvenzii genetichi pò dicinu chì sò predisposti à una mutazione genetica particular chì pò predispone à una forma particular (o più) di u cancer. Per a maiò parte di i cancelli, ci hè un scantu chì l'evidenza genetica darà una falsa assicuranza di a persone per a mancanza di risicu. Fighjemu un pocu di canti.

Cansi di mama: Is Genetic?

U cancia di i cani di mama hè cunzidiratu "genetica".

Parechje ghjente cunnisciutu cù i mutazioni genetica BRCA1 / BRCA2 è di u cancer. Quandu Angelina Jolie avia a mastectomia preventiva dovutu per una di sti mutazioni, u publicu interessa in pruvà per issi genes. Sfortunatamente, a prova per issi genes ùn hè micca simplice solu per piglià un "test di sangue" chì ci sò parechji maneri in chì i genesi BRCA1 è BRCA2 pò esse mutati.

BRCA1 è BRCA2 sò genesi di tumore suppressore. Sti genes sò eredate in un patronu autosomale recessivu, chì significheghji chì e dui copia di u vostru genu deve esse mutate per a modu di sviluppà cancelli di u cane. Sì avete qualchì prova di pruvà, ùn ne serebbe missu sti pensi nantu à oghje si o no duvete avete u teste geneticu di u cancer.

A genetica di u cancrou hè veramente assai più cumplicatu ca questu. Per esempiu, ci pò esse mutazioni in oncogeni - genes chì sò cum'è l'accilitore impidisci un caru. Cù sti mutazioni, pò esse chè da esse una mutazione in una copia di u genu (autore autònumu). In cuntrastu, assai genes suppressore di tumore sò ereditati cum'è annunziatu supra. Inoltre, ci sò parechje altre fatturi è i miccanichi troppu cumpatente per indirizzà quì, è a maiò parte di i cancelli sò causati da una cumminazzioni di variate mutazioni (cun ​​quaschi eccezzioni impurtanti), cumpresi l'oncogeni è genetichi di suppressore tumore, cù a maiò mutazione, novu, chì avianu nascita.

Prostate Cancer

U cancellu di prostate pò ancu corse in famìglie, è pare à esse un ligami trà a prutata è di u cancer .

Se tenete una storia di famiglia di u cancru di a prutata, assicuratevi di parlà cù u vostru duttore. Per esempiu, a prova di PSA pò salvà a vita , ma ùn hè micca per u male infurmatu. U cancer di prostate hà un vinu geneticu altu, chì u risicu ereditatu di u cancer prutocale hè stituutu à u 60%, anche si solamente 5 à 10 per centu hè pensatu per esse cercatu à genesi di suscettibilità genetica. Se u vostru babbu è u fratellu hà avutu cancer di prostata, u vostru risicu hè più di duppià chì di qualchissia senza una storia di a famiglia di a malatia.

Predisposizione à u Cumulus Colon

Ci sò parechje cose per capiscenu cù u cancer di u culanicu - o parechji "tipi" di predisposition. A tutali di u 20% di e persone chì sviluppanu u cane di u culore anu una storia di a famiglia di a malatia. A predisposition à u cancolu di u cullemu pò esse passatu in qualchi modu:

Altri Cancer and Genetics

Certi predisposizzioni ereditarii à u cancer crescianu assai cancelli è parechji canceri, in più di e quelli citati anu detta un cumpurtamentu geneticu. Parechje persone ùn sò micca cunzignati di alcune risultati geneticu, per esempiu, chì u 55 par centu di u risolatu di melanoma di una persona hè dovutu à fatturi genetichi , o chì, e femine chì fume chì anu a mutazione di BRCA2 duppule u risicu di sviluppà u cancer . Chistu simpricimenti simbolizza perchè hè cusì impurtante di parlà à u vostru duttore è per sparte una storia famigliale curretta.

Un Genuellu Testu Puderà Perda l'Assurance?

U Prughjettu di Trasportazione è Accountability (HIPAA) di l'Assicitaturi Sanità Salute impedisce a discriminazione contru i pòpuli basati in teste di genesi per u cancru in quantu à a capacità per acquistà l'assicuranza di salute. Dice chjamatu, hè impurtante per cunzidira dentru pussibuli di ramificazioni di genu prucessu relative à futuri appliaggi per l'assicuranza di vita è per altri cundizione possibbili in quale pudete esse dumandatu nantu à stu pruvene.

Ghjè una predilettiva genetica à u cancer sempre dolce?

Hè forsi era un modu sali per crià un puntu mpurtanti è finale. Certamente, mai vulete esse predisposti à u cancer, o portanu un genu chì hè assuciatu à u sviluppu di u cancer. Ma avè un sensibilizazione di u risultatu geneticu - è funziona annantu à quella sensibilizazione - puderebbenu esse in un postu più megliu ca si ùn avete micca u risicu. Cumu?

Circundamenti u 10% di u canculu di u mincu hè cunsideratu geneticu, chì significatu 90 per centu ùn hè micca. Parechji donne cù una storia di famiglia di u cancellu di u cane sò cun prudenza attenti à a cestazione è vìdenu veloce i so duttori si avianu un bogai. Per quelli chì ùn anu una storia di famiglia, ci pò esse una mancanza di l'identità sensu o quissa pensa chì forsi ùn hè nunda chì ùn hè micca una cosa chì ùn hè micca una storia di famiglia. In questa scena teorica, a donna cù u ligame ereditaricu pò piglià l'accionu più veloce, è avè u so cane di coghju hà diagnosticatu in un'epicimentu più curable di a malatia - chì a donna senza a storia di a famiglia.

U Canculariu Non-Geneticu Can Run in Families

Comu una nota finale, assicuratevi di seguità un stil di vita di prevenzione di u cancer. Certi cancers chì parevanu curru in e famìglie ùn pò micca esse genetica à u mutivu è in u settore per una esposizione cumuni. Un esempiu era una famiglia di non-smokers chì avemu tutta u cancer. Invece di questu esse un vinu geneticu, pò esse chì tutti sò stati esposti à u radunzione in casa.

Sources:

Società Americana di Oncologia Clunica. Cancer.Net. A Genetica di Cancer. Updated 08/2015. http://www.cancer.net/navigating-cancer-care/cancer-basics/genetics/genetics-cancer

Hall, M., Obeid, E., Schwartz S., Mantia-SMaldone, G., Forman, A. è M. Daly. Pruduzzioni genetica per predilettenza di u cancer ereditariu: BRCA1 / 2, u sindromu di Lynch, è di quà. Gynecologic Oncology . 2016. 140 (3): 565-74.

Istitutu Naziunale di Cancer. Panorama di Genetica di Cancer - Versione Professional di Salute (PDQ). Updated 15/01/16. http://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/genetics/overview-pdq

Istitutu Naziunale di Cancer. A Genetica di Cancer. Updated 22/04/15. http://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/genetics

Istitutu Naziunale di Cancer. Genetica di Prostate Cancer - Versione Professional di Salute (PDQ). Updated 12/02/16. http://www.cancer.gov/types/prostate/hp/prostate-genetics-pdq