Lisfranc Injury: Frattura o dislocation of the Foot

All About the Lisfranc Fratture

Una ferita Lisfranc hè una ferita à i ligamenti chì cullighja l'ossi di u midfoot è pettu prima. A volte, a ferita hè un dislocacion simplice ( ingiunamentu di ligamenti ), è quarchi un ossu rottu si trova, una frattura / dislocacion Lisfranc. A dispiaczione vene quandu ci hè una separazione di l'allinjamentu cumuni normali trà u pettu precedente è u pinu. Quandu ci hè ancu una frattura, l' ossu ruttu hè stata in l'articuli midfoot.

U pede hè siparatu in trè punti principali. A zona di u pidamentu chì cuntene i dintorni; u midfoot compostu da i boni picciotti chjamati navicular, cuneiforme è cúbicocu; è a ciuera di u talus (l'aube) è u calcaneu (u punteddu). A cumpagnia di Lisfranc hè in l'intruduzione di l'ossi di u pidamallu è da u pinu.

Causes di Lisfanc Injury

A ferita Lisfranc hè chjamatu per u circhulu francese Jacques Lisfranc in l'esercitu Napoleon. A ferita urigginali scritta da Lisfranc sò generalmente casata quandu un suldatu cariu di u so cavallu, ma u so pedi ùn liberava micca da u stirrup o da a storia. Oghje, a maiò parte di i ferti à u midfoot occur due to a step stuck in surghjenti irregulati, feriti sportivi, o in collisions di motore.

Lisfranc Diagnosi Injury

Hè impurtante per avè una sospetta alta per a ferita Lisfranc in quantunque hè u dolore è di l'inpirazioni in u midfoot. Queste ferite pò esse difficili di diagnosticarà, è senza trattamentu propiu, sò parechje risultati umani.

Qualchese paciente cù sintomi di una ferita Lisfranc deve esse evaluata da un duttore.

Sintomi cumuni di una incisione Lisfranc include

A ferita Lisfranc pò esse suttili sottili in apparizione x-ray. Per esse di clarificà a preghjudiziu, quarchi cosa hè bisognu di appricà una forza à u pede per sullivati ​​l'allinjamenti anormali.

Hè cumu ancu cumu fà a realizazione una vista di ragiunata di u pede normale è u pianu anormali per definisce mejorà a ferita. Se ci hè una quistione di a ferita, ponu esse rializati ancu esse un CT scan o MRI.

Sfortunatamente, assai di sti feristi ùn sò micca nè avvisu senza avè ottinendu a prova appruvata. Tanti batti Lisfranc sò misziunati di cunsultate cum'è sprain.

Trattamentu di Lisfranc Injuries

A maiò parte di u trattamentu di una ferita Lisfranc hè cirurgièvule, anche certi lezii meni anu trattatu senza cirurgicamenti. Se ci hè una separazione minima di l'osse, un cast riguru di andà appiicatu durante circa ottu ghjorni hè una alternativa adattata. In ogni modu, u trattamentu più cumuni hè di prutezzione di l'ossi fratturati è dislocati cù fiatichi internu (vallati) o internati (pins).

A cirurgia hè diretta à restaurà l'allenamentu normale di e articuli, è poi assicurati l'ossi in questa postu propriu. A furchetta più forti è di solitu cù venti multiplici metalliche, sottumenda à l'attitudini diffirenti per assicurà a midfoot à u pianu precedenti in l'alineazione propria. A ricuperazione nurmale implica 6-8 simpati cù nessuna piscia à u peri. U pede hè spargugliatu in una buttiglia per u viaghju per parechji sittembri più, è i vitture sò spicciati dopu à 4-6 mesi.

A ricuperazione tutale hè norma di 6-12 mesi, è incù leszi più severi ponu conduce à i pezzi permanenti.

A cumplicazione più cumuni di a ferita Lisfranc hè l'artrite di u pede. L'artrite postunatuque mimica l'artrite di l'articulu di vesti, ma u so cursu hè accilatu da una ferita à u cartilaggiu cutto . L'artrite pò purtà à u dolore crunùficu in a lotta ferita. Sì ci hè u dolor cròciu di cunsultatu di l'artrite postunatuque, un pruduttu quirguiziu chjamatu una fusione pò esse necessariu.

L'altru pussibilità possibbili di una ingezione Lisfranc hè chjamatu sindromu di compartmentu. U sindromu di u compartimentu vene quandu una preghjudiziu pruvucalla inchante in una parte cuntinuta di u corpu.

Sì a prissioni da a inzzione hè stata sustinibule ind'u zona ristretta, u prufessione di sangue in questa zona pò esse limitata, è ponu esse cumprate cumplicati.

Watson TS, et al. "Trattamentu di Lisfranc Joint Injury: Conceptu Current" J Am Acad Orthop Surg December 2010; 18: 718-728.