I Cause Cunsideru di a disfunzioni di u Sistema Autonomicu Nervoso

Dysautonomia è Trouble cun u Sistema Nervuali Autonòmicu

U sistema nervuutu autonumu cuntrolle funzioni corpuscenti impurtante cum'è a freccia di u cori è a pressione di sangue chì ciamandemu vivu senza i nostri pensari mai di elli. Quasi ogni disordine medica pò effettuà u sistema nervoso autonomi in qualchi modu, anche ligne pochi e malatii attaccanu solu u sistema nervoso autonico. Quì sottu sò parechji formi cumuni di disfunzioni di u sistema nervoso autonomi, o dysautonomia :

A Paralisi Autonògica Aguda

A paralisi autonumènica aguda, scritta prima in u 1975, ferma fermamente raru, ma servisci com'è un bon esempiu di ciò chì passa quan tutte e funzioni nervosa autonomi accettanu. I sintumu venenu nantu à una settimana o quarchi settimane cù a perdita completa di e funzioni autonomi è cumpresi l'occhi sichi, l' ipotensione ortostatica , a mancanza di salivazione, impotenza, disfunzioni è a funzioni di l'intestione, è u vogliu abdominal è vomitu. E duie fibbra parasmpatiche è simpatice sò stati impacti, anchi l'altri nervi sò spared. Un puncu lumbar pò demonera una protezzione elevata in u CSF . A causa hè raramente truvata, anche pò esse prubabilmente una malatia autoimmune similar à u sindromu di Guillain-Barre . U megliu trattamentu ùn ci hè chjaru, ancu chì qualchissia anu suggeritatu millione dopu à u cambiu di plasma, o l'amministrazione IVIG.

Hypotension Orthostatic Idiopathic

Una malatia degenerativa rara, l' ipotensione ortovalitica idiopática hè ghjunta à a mità di a vita tardia è implica ferite in i neuroni simpaticichi post-ganglionichi, chì impediscenu à u core di accelerà quandu ci hè necessariu.

Questu hè raru; una dysautonomia preganglionica centrale cumuna cumuni di a degenerazione di una parte di a spina cume a través di a quali fibri nervi autonomi viaghjà in u cornu lateral. In ogni casu, u trattamentu accumene cù mudelli di vita di noninvasive, cumpresu l'attrazzature di meditazioni di pressioni, è transitioning lentamente da pusà.

Sì questu hè insufficenti, medichi cum'è midodrine o florinef puderà esse necessariu.

Ipotensione Ortostati Secundaria

In questa forma di prevalenti di dysautonomia, una neuropatia perifèrica, cum'è quellu chì trova in diabetes , impone ancu u sistema nervuu autonòmicu perifferali. Ci hè una larga varietà di altre cause, inclusi l'usi forti di alcohol, carenzi nutrizionale o esposizione tòxica.

A dysautonomia chì cumplementa a neuropatia diabètica hè particularmente cumuni è pò prisentà cù impotenza, diarrea e stinata, in più di l'ipotensione ortostatica. Sti sintomi anu pò esse micca severu cum'è i cambiuni sensichi in accumpagnamentu causati da a neuropatia perifèrica diabètica. Hè impurtante ancu di nutà chì stu neuropathie periférique pò pronti à data di u diagnosticu di a diabetes è qualchi testi di laburatorii usati per diagnostichi di diabetes, cum'è u livellu di l'hemoglobina A1c, pò ancu esse in a rigioni normale. In altri palori, i nervi perifferichi ponu esse più sensibilizare ca i prucessi di diagnostichi utilizati da i duttori per detta a diabetes.

L'altre forma di neuropatia periferali, cum'è quellu chì causatu per l' amiloidosi , anu più dysautonomia più forte. A neuropatessa heredità fatta da a malatia Fabry (carenza di alfa-galactosidiose) pò ancu causà una dysautonomia pronunzida.

Riley-Day Syndrome

Mentri circa un quartu di quelli di i persone più di l'età di 65 avianu qualchì tipu di dysautonomia cum'è indicatu per l'ipotensione ortostatica, a dysautonomia hè assai pocu cumuni nnô ghjovira. Una sola eccezzioni hè a dysautonomia ereditata chjamata Riley-Day syndrome.

Sindrome di Riley-Day hè eredita in una moda autosomica recessiva, chì significheghja chì i genitori puderanu micca esse affettatu ancu se u zitellu hà a malatia. I sintomi includenu pressa pressurale , pressioni di u sangue luglio , regulazione fugliale di temperatura, iperidrosi, vucanti ciclichi, laziu emutivu, è diminuite a sensibilità di u sensu. Sti sintomi sunnu probabbilmenti causati da un fallimentu di a migrazione cellulare normale durante u sviluppu.

Traumu è u Sistema Nervuali Autonòmicu

Li nervi simpatici currutti à traversu a spina annunziu in ciò chì sò chjamati i culonni di e cellulare intermediolate. Sì sti chjassi sò interruzzinuti per u traumu di l'ipotensione, a pèrdita di sudatu, a paralìstia vesiculina è a mutazione gastrointestinali pò esse risultati; chistu hè cunnisciutu cumu spinali. Duna naloxone pari prutezziunà parechji sintomi: funzioni simpaticu è parasmpatiche torna dopu à un tempu, ma ùn anu micca esse sottu à u cuntrollu di e strutture altri. Per esempiu, si a pressione di sangue prublema , i vapuri periferiali ùn anu micca cumbugliu, perchè queste si basa à a cumunicazione tra lu medulla in u troncu d'energia è u restu di u corpu per a spina. In più, altri rifuggi, stanu intactu. Se a pelle hè sbagliata nantu à u bracciu, per esempiu, i vetni sanguini in quellu braventu s'ammisceranu, chì resulten in una pressjoni più numerosa in quella parte.

E persone chì sò tetrapleggii cum'è u risultatu d'una curie in a spina cume anch'elli pòrtanu ancu di quella chjamata disperflexia autonoma. A pressione di sangue si sviluppa, a frebba di u coriuntali prurite, è e parte sottu à a ferite pò mancariate è perspire eterna, in più di spasmi e senza spuntà di a buca. A dysreflexia autonumica pò esse a vita mortificante si ùn hè micca trattatu immedtamente.

Eghjeciate di rasite severu o e purgà cerebrale pò liberà catecholamini suprenali è crescendenu u tonu simpaticu. A volte quantità e massi puderanu pressu nantu à u troncu d'arrigistramentu, chì guverna a una pressa intrepensione alta, respirazione irregularia è cori di rallintari in ciò chì hè cunnisciutu com'è a risposta di Cushing, un indicador brutale d'una pressjoni intracraniale aumentada.

Dysautonomia Due Drugs and Toxins

U spinu spinali hè simile à autri crisi autonomi, chjamati "timpesi simpatici", chì pò esse pruvucati da l'usu di qualchi droga, cum'è a cocaine. Molti mediaghi prescriti travagliamenu nantu à u sistema nervuali autonomi, è a listessa scritta ghjustu da parechji volte. Pò insetticidi d'organofosfatati è sarin, per esempiu, causanu superattività di parasimpaticu.

Altri Dysautonomias

A Hyperhydrosis hè una poca mumentu perchica, perchè ancu una disautonomia embarrassante chì résultats à perspirazioni inappropriately heavy. A cuntrastu, l'anhydrosis résultat in a sudazione chì trovanu troppu pocu, chì pò esse riescibile si porta à u sopra sopra.

U fenomenu di Raynaud fauciuta u flussu di sangue à i dete in u fretu è hè assuciatu à a neuropathy perifèrica o à una malatie tissu coniectiva cum'è escleroderme .

A disfunzioni vaskula hè cumuni è pò esse risultatu da parechje tipu diffirenti di prublemi, inclusi dysautonomias. L'innibazione di a vuccheglia hè cumplicata, è l'attuutu simplicemente simplificatu d'urinazione si cunvene in a cooperazione estrema entre funzioni nervi voluntarii, simpaticichi è parasimpatichi. Forsi a causa di a funzione vitturiana curretta dipende da tanti parechji cumpunenti, ùn hè micca surprisa chì i prublemi sò cumuni, è ponu includà incontinenza o retenzione d'urine.

Hè impussibile d'indirizzà tutte e facite di dysautonomia in un articulu. In più di ciò chì avemu coperto, certi parechji parte di u corpu, cum'è un ochju (cum'è in u sindromu di Horner) o un membru (com'è a distrofia simpaticale riffiala) pò esse impatti. Questu articulu pò serve ancu com una intruduzioni generale, è spur read more for those who want more information.

Sources:

Adams è i Principi di Victor di Neurologia, ed 9: McGraw-Hill Companies, Inc., 2009

Blumenfeld H, neuroanatomie per i casamenti clinichi. Sunderland: Sinauer Associates Publishers 2002