U termu u piruvulu cunclusu si riferisce à un crescente annormale in u fundu di u colon . Ci hè parechje diverse tipi di pòpuli, ma credi chì solu u 10 percentuale di e cose mai più in u cancolu di u còdulu . Questi crescite pò esse categurizzati cum'è benigni (non cancerous), pre-cancerous, o cancerous.
Avè diagnosticatu cun pòpuli cunnessione ùn anu micca bisognu nunda chì un terzu di l'Americhi anu più di l'età di 50 avianu.
Inoltre, certi tipi di pòpuli ponu cultivà, mutate è diventanu cancerous. Questu hè pensatu per occurrà lentamente, nantu à un periudu di 10 à 20 anni.
A rapida crescita lenta di u pòpulu hè u mutivu principalu chì u canciu di u còdulu hè assai prevenzutu. Se u vostru duttore trova u tipu ghjucà di pòpuli, quelli chì ponu addiventanu un cancru, quellu puderà rinfriscà prima ch'elli anu a chance di mutate più.
Risc Factor
Pudete piglià polipuli in parechji modi. Quand'era età, pòpuli pòbbenu cresce in u vostru colon, chì hè per quessa hè chì duvite esse prughjetti di scrutiniu per u cancolu di u culanicu circa à l'età di 50 anni.
Certi pirsuni putevanu pidulichi prima, per un modu di vita è di una dieta chì facilitate a crescita pòpuli, o pudete avè un sindimentu ereditaricu, cum'è a polipose adenomatosa familiale (FAP), chì hè una cundizione genetica rara chì stimulatesu u crescente di pòpuli pre-cancerous in i vostri colonizati.
Genetica
Sì avè un membru di a famiglia di primu diploma (fratellu, fratellu, babbu, mamma, zitellu) cù u cancer o pòpuli di u còdulu, u risicu di u sviluppu di u cancer pò esse aumentatu.
In u vostru casu, e guida per inizià prughjetti di cungressu culurale à l'età di 50 ùn anu micca applicà. U vostru doveru pò vulerete cumincià à screnu assai prima.
Sindromu Familial Adenomatous Polyposis (FAP)
Questu hè un sindromu di l'eredate famigliali chì pruvucà u sviluppu di centosi (ancu millares) di pòpuli pre-cancerous in u vostru colon.
Ancu si hè abbastanza rara, e persone cù FAP ponu diagnosticà cun canuscimentu di u culunu cum'è prima in a so ghjustizia. I sintomi FAP pòt include mudifiche di l'abitudini intestinali , u dolore abdominal, o stangi di sangu (da pylose grandi).
Nonpolyposis Hereditarii Sindrome di Cungressu Cutturale (HNPCC)
Hè chjamatu sìdicule di Lynch , hè una cundizione in a legione familià chì puderia aumentà u risicu di u sviluppu di u cane di u colicu di u percentuale. Ùn ci sò micca sintomi attirali di l'HNPCC, ma l' evidenza genetica , una storia di famiglia di u cane di u culunu, è esaminazioni, cum'è una colonoscopy, aiutarà à u vostru duttore di diagnosticà stu sindromu.
Peutz-Jeghers Syndrome (PJS)
Questa hè una cundimentu ereditatu chì provoca colon polipi chì sò più propensi per esse cancerous. PJS ùn hè cumuni, chì anu migliore entre una è 25 000 à un è 300 000 persone à u nascita.
PJS pò esse passatu à un zitellu (50/50 a chance d'avè) o sviluppau spuradicamenti (causa scunnisciuta). Certi sintissi associati cù u sindromu, chì ghjè generale annantu à u nàscita, include pigmentatu scuru spotting in u labellu o in a bocca, clubbing di u ditta o pene, è sangue in u fessee.
Risulente di Riscà
A maiuranza di l'adulti più di 50 avianu pòpipule in u so còllula, ma pò diminuisce i fatturi di risichi chì cuntribuiscenu à u crescenu è reduci u risicu di l'esercitu di u cancro di u còdulu.
Tali fatturae cuntrollibile include:
- Quit smoking-U risicu di sviluppà pòpuli hè di dui o trè volte più altisse se fuma.
- Scambià a vostra dieta: Una dieta alta in grassi è carne russa è bassa in fibra pò addivà u risicu di u cancolu di u culdu.
- Cerveza spirituca in moderazione: U cunsumu eccessivu aumenta u risicu di i cancers culore.
- Esercitivu-Persone chì sò fisicamenti attivi sò menu risicu di sviluppà i cancers di u culore è u rectum.
- Lose pisu (se ne necessariu) -Obesità aumenta u risicu per u cancer.
Hè mpurtanti nutà chì ci sò fatturi di risicu chì ùn pudete micca cuntrollu, chì includenu u genere, l'età, a malatia di l'intestiu è a storia di famiglia.
A storia di malatie inginitiva incandescu , stagione 2 di diabete, o cundizioni familiale chì aumentanu u risicu di sviluppà pòpuli, cum'è FAP o HNPCC, pò ancu mette à risorse aumentatu.
Sintomi
Pi a più parte, i pòpuli sitanu è cresce in silenziu in u vostru colon, senza alcuni sintomi fora. Un grande pòpulu pò sguile , chì pò esse vistu in u fessago o in un prucessu di sangue di uculugia oculistica. Dopu à cumunità, pudete tastà a fatigue, chì pò esse cù l'excassazione di sangu (sagnante in u culone da pòpuli enormi o cancerous).
Pruvenzi Diagnostichi
Ci sò parechje teste di scrutine diverse usati per detteve a prisenza di pòpuli in u vostru colon. A maiuranza di queste esami necessanu una preparazione di l'intestione per vale u còllenu di u scimariu è cuntenuti di u liquidu, chì permettenu a visualizazione chjaru di i pòpuli. Tali pruvenzioni sò:
- Colonoscopy -used to visualize and remove polipi di grande
- Colonoscopia virtuale ( CT Colonography ): utilizzatu per visualiser polipi
- Dario Contraste Barium Enema (DCBE): utilitate per visualiserà polipi
- Prufessiunale di Sangue Occulta Fecal (FOBT), utilizzatu per annunzià u sangue in u fasciu
Tipi di Pòlipelli
U polipuli sò numinati secondu a so loca, u tipu è l'apparenza. Pudete diventà pòpuli in ogni parte di u coltu o rinu. U tippu più cumuni di pòpulu hè u polipu tubu, chì hè ancu u menu prubabile di diventà cancerous.
Hè più cumune, i cancers di u culonu scrive da pòpulu adenomatose, cù l' adenocarcinoma chì hè u tipu più prevalenti di u tumore colorretali. Pòpersi Adenomatous ponu esse vilidi (fronde o fogli -lepi), risate o pianu.
I pòpuli iperplastichi sò menu asse menu di u cane di u culdu di u culdu di u culuniale, ma pò esse pre-cancerous si trovani à u dirittu di u vostru colon, o si tenete una storia familiale di i sindromi ġenetiċi.
Trattamentu
Quandu u pòpulu hà statu identificatu, u duttore hà evaluatu u so tipu è u grandu, è pudete sceglie di rinfriscà è diminutà u risicu di quellu polipu addivintà cancerous in u futuru. A rimolta di un pidaticu hè chjamatu una propione di poleopidomia, chì generalmente hè stata cumpreta durante a vostra colonoscopia o sigmoidoscopia.
Cum'è qualsiasi prucedimentu medico, ci sò risichi risichi per a urganizazione pòpuli, inclusi u risicu di perforazione di l' intestione (un burato in l'intestione), i sangu, e infeccion, per cumentu un pocu. Assicuratevi di discussione di i risichi è di i benefici di u prugramu cù u vostru duttore.
Inoltre, sì u vostru duttore trova innumepuli o pòpuli assai grossi, ellu puderà parlarle à voi per quassu urganizatori di una parte di u vostru colon. Questu hè chjamatu colectomia .
Sources:
Società Americana di Cancer. (2006). Cumpagnìa Cumprendi di a Società Americana di Cancer à Cancun Colorectal . Clifton Fields, NE: Società Americana di Cancer.
Medline Plus. (nd). Sindrome di Peutz-Jeghers.
Istitutu Naziunale di Cancer. (nd). Prevenzioni di Cungressu Cutturinali (PDQ).
Cumpagnia di Nfurmazzioni Digitivi Naziunali. (nd). Ciò chì mi tocca sapè à Colon Polyps.