U termale myelopatìa significhe un prublema cù a spina, chì pò esse di numbness, debilitate, dysautonomia , è più. Ci sò parechje diverse cause pussibbili di misticopia. Infezzjoni ùn hè micca a causa cum'è più cumuna, ma i medichi bisognu di ricanusciarli perchè i infizzioni necessitanu dete tipi di trattamentu. Virus, bacteria, fungi, o parasites can all lead to damage spinal cord.
Pigliate una strada attenti à i 10 tippi di infizzioni spinali.
Virus
U virus d'immunodeficiency umana (VIH): Cumplicazioni neurologichi di l' HIV sò assai cumuni duranti u cursu di a malatia. Alcune di sti cumpunanze sò dovutu à infeziunzii opportunistichi chì apprufittenu di u sistema immune debilitatu di u corpu. VI, pò ancu, puderà attaque à u sistema nervu, cumpresa a spina. Studi studienti i cordoni spine di e persone chì anu morse cun HIV hanu trova una misticopia unica in u 11 à u percentu à u 22 per centu di e parole. Quandu i sti pazienti anu sintumu, si puderianu di pezzi è malati in i so gammi, seguitatu di debule è pèrdita di equilibriu. A menudo, a pèrdua di u cunsigliu di l'intestione o vejiga pò seguità. Normalmente, u sensu di a vibrazzioni è u sensu di a pusizione (propriocepzione) sò dimustrati più ca l'altri sensi cum'è a temperatura o u dulore. In più di trattà HIV, un travagliu minustu hè necessariu per escludiri altri infizzioni o malatie, cum'è u limfoma .
U virus virale pulmonar T-1 (HTLV-1): U virus hè più cumune in regions tropicali, è cusì a misticopia causata da questu virus hè cunnisciuta com a paraparesis spastic tropical (TSP), o misticopia HTLV-1 (HAM ). Debbulizza sviluppa lentamente annantu anni. I cambiamenti sensomii è dysautonomias sò ancu cumuni.
Virus d'herpes: A famiglia di u filamentu di l'herpesi comprise varicella zoster (VZV, a causa di a varicchia), virus d'herpes simplex (HSV), virus Epstein-Barr (EBV, a causa di mononuculose ) è citomegalovirus (CMV) . Tuttu pò causà malatie in a spina.
VZV pruvaca chenchi dopu à esse attivatu in u ganglionu di a razza dorsali vicinu à a spina, risultatu in una rash dolorosa. Meliunisa pò vene nantu à u listessu tempu da u rash, risultatu in debule, ma pò ancu nantu à lentamente è senza rash in i persone chì sò immunosupprimit.
A malignità causata da altri virus d'herpes, cum'è HSV, hè rara in i persone cù sistemi immune intactu. In quelli chì i sistemi immunologichi sò danuvuti, cum'è questi chì anu infestazione severa di VIVE, virus comu CMV pò causà una mielitis incensibile, debule è retenzioni urariu. U trattamentu cù l'agenti antivirali hè u migliore di cursu in questa situazione, cumu curreghjenu l'immunosuppressione, se possu.
- Enterovirus: U enterovirus più famosu per infectà a spina hè a polio, chì felice hà fattu assai rara in i paisi novi. Cum'è l' esclerosi di u latru amiotròfichi (ALS), a polisia annantu à e cuttuli di corno di a spina, portendu a paralisi senza cambiunzii sensitivi. Eppuru chì a paràlisi causata da a polio hè un ingaghju pocu cumplicatu (1 percent to 2 percent), i so effetti sò severi è eranu una causa cumuni di ferita è l'uspitalizzazione finu à l'avventu di l'immunizazione utteniu à eradicate a malatia.
Virus di u Nilu u Nordu : U virus di u Nilu hè purtatu da mosquito. Complicazioni neurologgie ocurre in circa 5 per centu di i malati infatti, cumpresa a meninzisi o a paralizazione. Cum'è a polio, sta paralizia hè creduta per esse da una perdita di cuttuli di corno anterior. A ventilazione meccanica pò esse necessariu per se sintomi sò assai sughjetti.
Syphilis
A sifilisa hè statu chjamata "grandi mimicker" in a neurologia perchè a malatìa pò fà practicamente nunda in u sistema nervu. A malatie generalmente invade u sistema nervuariu in un annu di infizzioni, ma solu un 5 percentile di i persone cun sifilisarete sviluppanu prublemi clinichi.
Siculu chì a sifilia hè ghjucata prima di l'oppurtunità di prublemi neurologichi pò esse risposte, questi cumplicazioni sò oghji rari. Trà i numerosi manufatti potenzali di l'infezzione sifilitica, a malatia di a spina hè duie volte più cumuni ca l'altri. Dopu questa era una meningigianella è a malatia vascular. In tuttu, in seguitu, infezioni di sifili sò influenza in a medula spinali in parechje modi.
U terminu "tabes dorsalis" si riferisce à u disordine di i spinali cchiu cumuni di l'usu chì hè assuciatu cù a sifilia, è spende adupratu 10 à 15 anni dopu da l'infezzione iniziale. In u 70% di questi pazienti, un pezzu severu di u dolore hè u primu simpaticu. Questa hè seguita da impotencia è prublemi cù u cuntenutu di u ventu. Numbness, tinta, è altre prublemi cù risultatu sensu. A furmazione seguente involvesa l' atassi sarcangiu di e gammi, chì face u passiu difficultà à caminari. In ultimamente, l'ultima tappa hè a paralizazione assuluta di i peri.
A meningomelitis hè una inflamazioni di tissuti chì circundanu a spine nentru à a spina annunziede cum'è a medula spinali. U primu simpaticu hè un sensu di pisottura di iere. A perdita sensitiva hè minima, ma i peri diventenu progressivamente debilitanti.
Syphilis pò ancu pruvucà una vasculitis chì face u danu ischemicu à a spina curuali, smintendu u flussu di sangue, o pò causà creazioni anormali chjamati gummas chì lentamente compresse i fibri nervi naturali in u cordone. Fortunatamente, a malatie generalmente risponde bè à penicillina .
Tuberculosi
Comu sifilis, a tuberculosa pò causà molti di tipi différenti di problemi neurologichi, ma furtunamenti, hè rara in i paisi novi. U prublema di i spinali meditali più cumuni di i làzii óssi in a spine diventendu à a spina. U doru in u doru hè u sintumu iniziale più cumuni, cum'è chì a cordula hè imbulata da pus da a vertebra infettata.
Abscessi bactrizii
Un saccu hè una infezzjoni chì hè statu muratu da u restu di u corpu da u sistema immune di u corpu. U risultatu hè una cullizzioni cuntene di pus. Questa crescita alcuna oliu inghjuliatu, purtendu à a compressione di l'strutture normale in u corpu, cumpresa a spina. A causa più frequenta di l'abscesses spinali hè Staphylococcus aureus. L'infezzione hè siparata da u restu di u corpu, cusì à dà l'antibiotici ùn sò micca u megliu in l'approcciu, postu chì ùn hè micca manera di i drogu per passà a barrera. Un neurocirurgiu pò esse bisognu per sguassà l'abscissu senza discu e spilling the infection in u corpu.
Infezzioni fungiformi
A malatia fungosa chì infecta la médula spinali hè rara, è ghjè soltu solu in quelli chì anu cumerciati i sistema immunità. Certi fungi, cum'è l'Aspergillus, ponu invadi l'spazi epidurale spinali, è l'altri pò purtà à i crescitanti chjamati granuloma chì pò compress the spinal cord.
Infizziamentu Parasiticu
Mentri infizzioni parasitari di a spina cume sò rareti in i paesi industrializati, l'infizzioni di Schistosoma munnu sò una di e cose più cumune di a misticopia infizziosa. Quessi sò in generale in Sudamerica, Africa è Asia orientale. I urtaggini normalment vivi in acqua fresca, è a ghjente pò esse infettatu quandu u so acqua. U canichinu Echinococcus granulosus pò pruduce cisti chì compressione a spina. A cisticercosia pò ancu implicà a spine in circa u 5% di i casi. A Paragonimimiasi è una pulmunzione pulmonale chì si trova primariu in Asia è pò esse acquistate da manghjendu pani corsi d'acqua fresca. Tuttu ponu esse risultati finiscinu in l'annivenza, di pezzi, debbulizza, è altri prublemi causati da misticopia.
Mentre ch'elli sti infizzioni ponu esse drammichi, spaventusamenti, è spessu prussimi, a verità hè chì a maiò parte di elle si trattava se sò identifikati apposta, spettamente si trovani più prestu.
> Sources:
> Goodman, BP. Diagnostic Approach to Myeloneuropathy; Continuum: Spinal Cord, Root and Plexus Disorders Volume 17, Numero 4, Agosto 2011.
> AH Ropper, MA Samuels. Adams è i Principi di Victor di Neurologia, 9 ed ed: The McGraw-Hill Companies, 2009.