U sanguinamentu gastrointestinali crunulariu hè un purgante chì ghjè in generale lenta, è pò esse cuntinuatu per un pezzu tantu o cuminciate è si ferma in un corpu di tempu.
I sintomi di u sangue prufunnu chronic GI depende di induve in u trattu digestivu u sangutu hè avutu. L'hemorrune crunico in u trattu GI ùn pò micca esse facilmente detecatu quantu u sanguiculu infruinzente di u GI perchè i signaghji d'avè sò menu ovvi.
Hè impurtante chì cercate l'assistenza medica sempre chì pudete avè vistu sinistra di l'heurege GI, o indetta i sintomi di una vigliaccia.
U sanguinamentu gastrointestinali crunulicu pò causà anemia in u paci. Hè impurtante sapè chì i sintomi di l'anemia. Quelli sintomi sò:
- Fatigue, perdita di energia
- Debbulizza
- Marvellità o tagliorza
- A pedula palla
- Paghjella di respira, in particulari quandu esercitate
- Difficultà cuncentrazione
- Palpitazioni (sensu di u cori caldi currículuminate)
- U nostru pesti
- Fretti mani è piedi
- Dolcezza
U vostru duttore ponu esse guidati prucessi di labatori per anemia. I passi avianu seranu per ordene una colonoscopia è una esofagogastroduodiscoscoskia per localizza a fonte di u sangu.
Sagnu in u sputtu digestivu ùn hè micca una malatia, ma hè un sintomu di a malatia. A causa di u sanguiu pò esse ligata à una cundizione chì pò esse guarida, o pò esse un sintomu di una cundizione più seria.
A causa di u sanguiu dependa da quale hè a zona di u vinu digestivu di i sagnu.
Causes Comuni
In l ' esòfuru :
- Inflammazione ( esofagite ): L'acidu di u stomacu chì pò ricumpinsà in l'esòfuru pò causà inflammazioni, è sta inflammazione pò pruduce l'heure.
- Varicelli : Quessi sò vini anormalmente dilate locati in a parti più rimota di l'esofago.
- Tears : A lacrima in u cravate di l'esòfuru chì hè spessu causata da vomitu prolongatu, ma pò ancu esse pruvucatu da a tez prolongata o di sullivazione. Questu hè chjamatu Mallory-Weiss, chì hè un disorderu di a punta più finica di l'esòfuru causatu da i riffuladimenti severi è vucanti è carattarizatu da lacerazione assuciata à u sangramentu.
- Ulcers
- Cancer
In u Stomacu:
In u Petite Intestinale:
- Ulceru dudutali
- Infermazioni inflamatoriu di l'intestione : Influenza potenziale, chì pò causà l'hemorrallamento.
- Cancer
In l'Intestinariu è Rice:
- Hemorrhoids : Questa hè a causa cum'è più cumuni di u sangue visibile in u tragabile sottu più digestivu, è hè spessu un rosu riliventi. Sò vini cresciti in u spaziu analu chì pò fracete è sguardi.
- Ulcerative colitis : Infurazione è lumarii piccati pò causà l'heure.
- A malatia di Crohn : Questa hè una cundizione crònica chì pò causà inflammazione chì pò esse un odore di u rectu .
- Càncer colorectal : Questa hè una cundizzioni causata da a cugliera di u colon.
Trattamentu
U trattamentu di l'hemorrune in a via digestiva deprezza da a causa di l'hemorrune, è se l'heurege hè agutu o chronicu. Per esempiu, siddu l'aspirina hè rispunsevule per l'heure, un pazientu ferma per piglià l'aspirina è l'heureus hè trattu. Se u cancer hè a causa di u sangue, u trattamentu di u trattamentu di u solitu hè a eliminazione di u tumore. Se una úlcera peptica hè a causa di l'hemorrunge, u duttore pò prescriva un medicu per u trattamentu di H. pylori , recomendarà un cambià di a dieta, forsi un cambiamentu di vita.
U primu passu in u trattamentu di l'Iagnu GI hè di stà l'heure. Questu hè spessu cumbatte da intruduce chimichi direttamente in un situ purgatu, o curnicultori di u situ purgatu cù una sonda calotte passa un endoscopiu.
U prossimu siguciu hè di trattà a cundizione chì hà causatu l'heure. Questu includenu i medicazione sò usati pè curcere l 'ulcera, esophagitis, H. pylori , e d'altri infizzioni. Questi include l' inhibitori di pump di proton (PPIs), iblocatoriu H2 è antibiotici. A intervenzione cirurgiunale pò ancu esse necessariu, soprattuttu se a causa di l'heuresi hè un tumore o pòpuli, o se u trattamentu cun endoscopiu ùn hè successore.
Sources:
" Ulcers è Sindacale Gastrointestinali: Protettendu a vostra Salute " . Collegu Americanu di Gastroenturulugia.
"Sagnu in u trattatu digestivu". NIH Publiu N ° 07-1133 nuvembre di u 2004. National Digestive Diseases Information Clearinghouse (NDDIC).