L'esòfuru hè u tubu cavu, muscular chì porta i manciari è liquidi da a gola à u stomacu. L'esòfuru passa da u menzu di a cavità di u piticu, una zona cunnisciuta com'è u mediastinu . Chì ci hè a struttura è a funzione, è chì cundizzioni medica anu influenza l'esòfago?
Struttura
L'esòfago principia à a gola (farinella) è viaghja à u stomacu, chì passa à u diafragma in ruta.
A durata hè generale annantu à 25 cm (9 a 10 pulche) in adulti. U so passaghju sottu a trachea (tempesta) è davanti à a spina.
Ci hè 2 sphincters (spazii chì ponu esse aperti è chjusi) in l'esòfuru.
- U sphincter esophage superiore (UES) hè sottu vuluntariu è cuntrollu involontariu. Funziona per impedisce a manciari è liquidi da entra à u windpipe (trachea), altri parolle, impedisce à l'alimentariu di "vai per u modu incorrectu" (aspirazioni). U IUS pò esse apertu è chjusu cunscientemente, cum'è duru à scaccià, ingutu è vomitu .
- U sphincter esophageale isuloccu (LES) ùn hè micca sottu cunsigliu cusciutu è travagliu di prevene l'acidu di u stomacu di vultà in l'esòfuru. Alcohol, cù certi tipi di medicazione biulogica, pò causà relaxazione di a LES chì porta à reflux.
Funzione
L'esofago sèrvenu per passà l'alimentari è liquidi da a bocca finu à u stomacu. Questu hè fatta da cuntrazzioni pericinali (peristalisi) inveci di gravità.
Cù vòmitu, sti cuntrazzioni anu riversatu, chì permettenu cuntenutu stomacu à esse tornati à a bocca per sput out.
Cundizione medica
Ci sò assai cundizzioni medichi chì ponu esse in l'esòfuru. Certi sò chjamati include:
- Riflutu gastroesfale (GERD)
- Stemma - Stemma si fa riferimentu à u sensu ardenti assai persone anu spiecatu in u so polluu è l'abdomen superi dopu un pianu pesciu. L'ardoru Chronicu ùn hè micca qualcosa per piglià ligge, chì u danni à l'esòfuru hè un fattore di risichi per un tipu di cancello esophagicu.
- Esofagite (inflammazione di l'esòfuru) - L'esòfuru pò esse infauritu cum'è u risurmu di regurgitation àcid da u stomacu, da infizzioni, o da danni à secunda à a radiación terapia dada à u pettu.
- Esofago di Barrett - L'esòfuru di Barrett hè un mudellu "precancercale" in u tissutu chì cubra l'esofago, spessu causata da a longa forza di GERD. Sì avete avutu cunghjunghjendu cun RIMETI CRISCIA cù sintomi di a stonghi, u vostru duttore pò cunsiglià una prova per evaluà per l'esofago di Barrett. Se cambiamenti sò noteu, trattamentu ulìfinu pò esse cunsideratu per riduce u risicu di sviluppu u cange esofagi in u futuru.
- Càncer esofaguale - U canconiu esofagiali hè un cancellu cù una velocezza di survival. Ci hè 2 tipi maiò di stu cancellu. Un tipu, u cancellu esophagicu di u caminu squamous, hè creatu per esse relatatu à una storia di u fucure è di drentu. Un altru tipu, l'adenocarcinoma esophagicu hè spessu mette annantu à e persone cù l'ardori d'istufa.
- Lenza Mallory-Weiss - Quessi sò largu lacrimi di l'esòfuru chì avà parechje cun vucanti violus.
- Varicelli esofagi - Quessi sò essinziunamenti "varices" chì participanu e vini di l'esòfuru chì diventenu più cumune cù cirrosi di u fianu.
- Achalasia - Achalasia hè una cundizione in quale l'esofagou ùn hè micca rilassatu, impediendo à alimentà di passà in u stomacu.
> Sources:
> Società Americana di Cancer. Chì hè Cancun di l'esòfuru? Updated 06/14/17. http://www.cancer.org/cancer/esophaguscancer/detailedguide/esophagus-cancer-what-is-cancer-of- the- esophagus
> Biblioteca Nazionale di i Medicina Naziunale. MedlinePlus. Esofagi Trastorni. Updated 12/06/17. https://medlineplus.gov/esophagusdisorders.html