Malgradu à più cunsezione publica, ùn sò persone persone
Quandu a ghjente senti a parolla cunghjuntura , u solitu imaginate quale chì hà cullassatu è hè in i chjassi di convulse. È mentre è veru ca quarchi anu staghjunà queste tipi di sintomi, ùn hè micca sempre u casu.
Ci hè chì, in fattu, una folla di cuncepzioni cuncetti à e persone anu da i cunnessione, cumu quale u cagiunèghjanu è ciò chì pudete fà se qualchissia cunsechja unu.
Eccu quattru fatti simprici chì ponu aiutà à spiigà micca solu ciò ch'elli anu cunnessi ma quì chì ùn sò micca:
Prisiones ùn sò micca contagii
Un invucazione pò esse una sperienza assai spavintusa, cusì tantu chì a reazione naturali di u populu hè di alluntta. In certi casi, pò esse perchè una persone teme chì i cuncessione sò cuntifully cunti. Comu chjuche chì pò esse parechje, una indagine chjamata da a Fundazioni Epilepsia in u 2001 revela chì, tra 19 000 persone entrevistado, circa a mità di quelli sottu à 18 anni mancavanu incerta quantu per esse pudè attruleva l'epilepsia.
U fondu hè chì: i seizures ùn sò micca contagii, è ùn pò micca "aghjunghje" o "diffusion" epilepsia avenendu in cuntattu chì hà avutu unu.
Pudete un Capiscenu in ogni età
Prisenti pò accade da infanzia ghjustizia à i anni dopu di vita. I babies sò particularmente vulnerabuli in i cunfronti quandu si affruntanu di anormalismi pocu cumplicati cum'è una frebba (pirexia) o pochi di bè acqua (quellu chì fasgje assai sodiu da u corpu è disrupta l'attività di u mo).
In u visu spornatu, i seizures sò una funzione cumuni di i disordini neurodegenerati anziane, cum'è a malatia di Alzheimer . Tra l'adulti maiori chì anu avutu un picciottu, circa u 10 percentu cù un volu sanguinariu (un cervu d'un cervu) è u 8 percentuale cù un vagnatu ischemicu (chì implica un vunisiu sanguinatu) averebbe unu o più perspeti.
Tutta l'infurmazioni, in una di tutti i 20 persone chì vive à l'età di 80 averebbe un attaccamentu.
Qualcosa Qualessu hè un Capizazione
Ci sò quelli chì crèdenu chì i seculi è l'epilepsia sò una è a listessa cosa. Un attaccamentu, per definizione, hè un avvene transientu causatu di l'attività di u moffru di excessive o non-synchronous. L'epilessia, in cuntrastu, hè una cundizione medica caractèrra di a recurrenza di i cumandamenti. Comu tali, un attache è un sintomu mentri l'epilepsia hè a malatia.
A pusizzioni sò ancu u sintumu di parechje altre cundizzioni chì ponu atacà micca epileptichi, cumpresi:
- A vitamina B1, B6 è B12
- Cabeza ferita
- Hypoglycemia
- Deprivazione di sonnu
- Culuneur tumor
- Encephalitis o meningitis
- Paralisi cerebral
- Scala multipla
- Malnutrition
- Medici farmaceutiche, cum'è corticoesteroide, estrogenu, lidocaine, propofol è insuline s'utilisate incorrectamente o in excedente
- Medici recreational such as MDMA, methamphetamines e cocaine
- Dump withdrawal
Ci hè parechji Tipi di Capizzioni
Un attache è parechje traumatamente apparent. À l'altri tempi, pò esse adupratu. Un attache tonic-clònicu classicu hè u tipu a maiò parte di noi cunfundiscenu di u televaccatu chì una persona hà spertu a socchja è stiffening di u corpu tutale. Per cuntrastu, un attaccamentu in assenza pò causà una persona chì devenu "spustamenti fora" per un momentu prima di vultà à a conscienza sħiħa.
Ci hè ancu un tipu chjamatu cunghjuntu atonu induve a parte di corpu ci anu spuntatu bagnu o a testa sferinu per quattru sicondi.
Pudete avè più à un tipu d'accontu
Di parlà in generale, ci sò trè categorii d'assicuranza chì una persona pò spirimintà:
- Inganziunati di stazione generalizata sò quelli chì anu influenatu i dui bogai di u culu à a so volta, è ponu includà un accontinu tonic-clònicu, assicuta è atonic.
- A crescita di cuncurrenza di cunflitti centrale adupiscenu un fiancu à u latru di u cori u occuru quandu a persona hè cunzignata è svegliata.
- A puntualità focali anu impeditu di a crescita di cunnessione anu ancu influenze una parte di u cereu ma pò pruduce lacuna in a cuscenza.
Mentre chì un epilepticu pò spiriri sulu un tipu di putente, hè pussibile influene da parechji. In questu casu, un individuu pudemu esse dumandate diversi formasi di trattamentu per cuntrullà i diversi tipi di assicuranza.
Ùn pò micca bisognu di piglià a medicina per i vostri Seizures
Mentre chì u trattamentu hè cumuni per e persone chì vivenu cù l'epilepsia, quelli chì anu cunnessione attaccante ùn sò micca bisognu di trattamentu. Invece, i medichi seranu spessu trattanu a causa sottu, sia a frebba, un desequilibri di l'elettroliti o zucchero di sangue, o un avvenimentu di droga.
Per d 'altra banda, e persone cun un disorderu neurològicu seranu spessu di medicazione antiepilèptica per u cuntrollu di epianti recurrenti. Questu hè particularmente cusì per e persone cù u cancer di u curu, u 60 per centu di e quali anu migliurà una putenza com'è u risultatu d'una malignità o di neurosurgia.
U trattamentu hè aggradèvule per Varià
Ùn ci hè micca una droga utilizata per cuntene l'epiliziu. Antiepileptics sò un gruppu di medicazione diversa chì anu diverse mekanismi di l'azzioni. I droppini sò prescritti basati nantu à i tipi di seizures chì avete avè travagliatu, cumpresu:
- Assicenzi assicenzi
- Atizzioni atonic
- Cluster seizures, chì succedenu repetitamenti annantu à l'ore o di ghjorni
- Episodicu ("parziale") seizures
- Pruprietà Infantile
- Menstrual ( catamenial ) seizures
- Myoclonic seizures, carattarizati da spasmi musculari vuluntarii
- Seicures tonic-clonic
Ci hè più di 25 droga anti-epilettii appruvati da l'Alimentazione è Drug Administration di l'U.S. Stati Uniti per u trattamentu di eutazioni. A ricerca suggerisce chì el 70% di e persone cù l'epilepsia puderia avè i so attache ani cuntrullati bè cù l'usu di sti medicazione.
> Source:
> Istitutu di Medicina. (2012) Epilepsia à traversu l'Espectru: Promulgà e Salute è Intendezione. Washington, DC: L'accademii naziunali di stampa.