U risicu di epilepsia hè trè volte più altu chì u publicu generale
Comu condicioni neurologica chì impone u sistema nervatu cintrali, cumprendi u cervu, ùn pò micca stunà chì l'esclerosi multiplica (MS) ponza una persona à rischiu risicu di epilessia è di epilessia . Infatti, a ricerca in corsu suggerisce chì tanti à trè percentuale di e persone chì sò vivi cù MS anu epilepsia, quasi trè volte a mediu naziunale.
Undersia Epilepsia è Seizures
A secunione hè causata per una attività impurtata o eccessiva in u curu, per regellà in l'escàccia cerebrale.
L'epilepsia, per u cuntrastu, hè definitu com'è pidani recurrenti causati da stu tipu d'attività di u curu anormali.
Mentre chì assai persone ani scantatu da a notzione propria di un cunchju, anu purificatu nantu à l'imbulighjanti imaghjineti in dramas di TV: anu cambiatu in modu significativu in i so sintomi è a severità. Certi sò transitori è casi imperceptibili, mentre chì altri pò esse più severi è ingridienti.
Tonic-Clonic Seizures
L'intressioni tonic-cloni sò cunsiderate u tipu seriu. Sò carattirizzati per a perdita di a cuscenza è a rigidizza musculaire (a fase tònica) accumpagnata da cunvulsioni (a fasi clonique). Certi voti riferiti cum'è grand mal seizures, generalmente duranu à unu à trè minuti.
Mentre chì disgrazia, a maiò parte di e persone chì sperienze un attache tonic-clonic ùn si sentenu micca. In parechji casi, una persona hà sperienziunà un signu d'alerta sensitiva cum'è prima à a putenza, cunnisciutu com'è aura . Sti pò esse include un sensu fuzzy o di sonu, un oliu stellu o gustu, o un sintimu sensu d'ansietà.
Dopu un attache tonic-clònicu, a persona hè tipica per esse sulitariu, lavata è disorientata. Cumprimentu è a ferita curretta pò accade si a persona si colapseghja quandu inconsciente È sfurtunatamenti, veru à i dramas di TV, a ghjente pò spiteite spessu i so lingue o bocca durante a securità. Inserisce un oggettu duro à a bocca di a persona ùn hè unadvised cum'è queste puderà solu prufurmà i denti rotulati o sughjetti.
Parizonti Parziali Semplici o Complexi
Inzergati focali (chjamati chjappi parziali o localizati) sò quelli chì incidi un hemisferu di u cori. U so apparizione hè menu drammaticu ch'è i pruprietà tonic-clònica è, in certi casi, ponu avà ghjunse avvezziatu da a persone cun una. Sti cunezzione sò largamente classificate cum'è siguenti:
- Parizighjli parmigali sinuali ùn fate micca chì a persona perde u cuscenza, ma piace di fà tuttu ciò di momentarily "off". I Persuni spessu qualificanu emozioni sensesi strazziosu o cunniscienu cambiamenti in quantu l'aspettu, u sonu, u sensu, l'olfattu o u gustu. In certi casi, i musculi di a persona pò pudè stiffen o cumincianu a sputiche, solitu in una parte di a face o corpu.
- Seizures parternas complexi ùn anu micca causatu perdita di a cuscenza, ma, invece, risultà in un spaziu impurtante in a cuscenza. Hè cum'è chì a persona "hà scappatu" solu di passà. Duranti l'invistimentu, a persona ùn pò esse capace di responde è spessu stare in l'ispaziu o cumporta in modu ripetittivu (cum'è grattannusi mani, gulping, facenu sonu repetitivi). In a maiò parte di i casi, a persona ùn ricurdarà micca ciò chì hà successu dopu à l'attaccu.
Treating Seizures in People With MS
Accuglianza in i persone cù MS anu tendenza à esse levesi è ùn pruvucarà micca danni perpetuali.
In a maiò parte di i casi, i medicamenti anticonvulsivu sò necessarisi per cuntrullà o eliminanu solu l'attacheti. Oghje, ci hè una varietà di medicazione dispunibule per trattà l'epilepsia cun varianti benefizièghjani nantu à i risichi.
In ogni casu, hè impurtante nutarici chì parechji di i sintomi parosistèmichi di MS (inclusa spasticità , distorsioni sensoriale è sfrazzioni senza spiaggia ) pò imitallu un pattu sufficiale paralizale. Sè avete avè qualchissia per un sintimu cum'è assicurante, hè impurtante parlerle à u vostru duttore chì pudete riferite à un neurologiste per più investigazione.
Qualunque sia a causa, i medicamenti antiepileptici sò spessu prescritti per abbandunà l'incidenza di queste è altri sintomi neuromusculari.
> Source
> Allen, A .; Seminog, O .; è Goldacre, M. "Associazione trà l'esclerosi multipliche è l'epilepsia: studi di staciuni cunchiastru richiamudificati". BMC Neurologia. 2013; 13: 189