A malatia di Parkinson ùn sempre hè sempre causa tremblanti
A malatia di Parkinson hè generale in cunsiderevule cum'è una malatìa di a fini di l'età medievale cù l'età averagee di l'apparizione circa 60 anni. Ci hè parechje di "early-onset" a malatia di Parkinson , ma solu un percentinu percentuale di i ghjente sottu à 50 anni, circa 5 à u 10 percentile, sviluppà sta cundizzioni di salute prima.
A causa di a malatia hè micca chjesa.
Mentri certi evidenziati avianu a genetica, a maiò parte di i malatturi ùn anu micca anunità di genitru cunnisciutu. Certi studii indicanu chì i fatturi ambientali pò pruvucà a malatie in quelli chì anu una suscetibilità genetica. Sti fattori include esposizione à i pesticidi è l'erbicidi, in particulari di quelli chì viviranu in una area rurale, acqui d'acqua da un bonu privatu, o chì travagliendu in una spluta. Ma ancu sti studii ùn sò micca cunvinti.
Sintassi di a malatia di Parkinson
Puderete attribuisce i sintomi di Parkinson à una carenza di un chimicu in u to core chjamatu dopamine. E quattru sintomi mutivi di u Parkinson include:
- Trascurgenti, trembu, è tremors
- Trascendi lentamenti, cunnisciutu com a bradicinesia
- Mùsiche rigulari è rigidissimu in u vostru facci, cùaddu, peri, o altre muscoli
- Difficultà mantenenu u vostru equilibriu
Trascendu, cattivù, è tremorsi mentre chì site à ripusà hè tipicamenti u primu signu di a malatia di Parkinson, ma quasi un terzu di i maladjeti ùn anu micca sperienze quelli sintomi.
Sti sintomi sò tendenu à esse aggravati da u stress fisicu è fisicu. U sonnu o movimenti pò aiutà à riduce questi temi.
A malatia di Parkinson hè à tempu crònica è prugressiva cù sintomi avanti generalmente perdurantu finu à u tempu. Quandu averisce, l'altri disabili pò esse sviluppati, cumpresi:
- Difficultu parlendu è inguendu
- Una imprevisione impughia di passà, chjamatu "frozen"
- Diminuite a destreza è a cuncordazioni facenu per dumplà l'attività di ghjornu, cum'è accatastante
Certi cunte anu ancu i sintomi chì ùn anu micca a so mutillazioni di u mutore, cumpresu:
- Cuveta di salute mentali, cum'è ansietà, diprissioni è di perdizione memoria
- Perda di l'oliu
- Trouble sleeping , including thrashing and other sudden movements
- U cambiamentu di a prissioni
Certi Opzioni di trattamentu di Parkinson
A malatia di Parkinson ùn hè micca guariscenza, ma ci sò l'opcions di trattamentu per cuntrullà i vostri sintomi è migliurà a vostra qualità di vita chì include:
- Medica. Levodopa è altri medicazioni, cumpresu u parche di Neupru, aumentanu i nivimi di dopamine in u vostru cereu. Sfurtunatamente, a so efficacezza pò degru à u tempu è pudete sperienze effetti effetti.
- A fisica teràpia hè in modu di solitu parti di u vostru pianu di trattamentu è pò duverà a vostra parola, u sensu è a capacità di fà di ogni ghjornu.
- L'estimulazione di u cori di lignu hè una cirugia chjamata da un neurociuroniu, ma pò avè cunsecanze. Qualchi migliori sò migliurà una ricuperazione in i sintomi di u mutore mentri i so sintomi non muturali, cum'è a dipressione, agisce.
- U Tai Chi hè un arti marziali cinese chì pò aiutà à i pateci ripigghiari quarchi pocu di u so equilibriu è forza, è dinò di reducià u risicu di cascà. A danza, cum'è una Zumba, pò ancu aiutà.
Molte parechje di trattamentu per Parkinson sò più efficau quannu usanu in cungiunzione cù altri, cum'è per piglià a medicazione è di a fisica fisica.
Fatturi di Rispunziu Riscenti Possibili
Mentre era l'età, a genetica è l'esse un omu facenu più prubabile chì avete sviluppatu a malatia di Parkinson, certi fattori facenu menu pocu. Hè cresce in generale chì l'Asiaticu-Americanu è l'Afaritani-Americani pari avè un risatu minùsimu di sviluppà Parkinson in quantu à i Cauccaria. U cani pubblicu pò esse riscate, cum'è un studiu di 30 anni di i geniri giappunisi-americani truvaru a quantità maiori di cafè ch'ell'avicunu, più bassa u risicu di a malatia di Parkinson.
Fonti
Cedars-Sinai Medical Center: Parkinson's Disease.
Università di u Maryland Medical Center: Parkinson's Disease (2012).