Circate u Culprit Behind Your Dizzy Spells Re necessaria a Ricerca di u duttore
E persone significanu tanti cose diffirenti quannu dicenu chì sò stunati. Vertigo hè a sensazione mareosa assuciata à spinning around in un cerculu troppu veloce, o cum'è chì u mondu spinci à voi.
Vertigo pò esse assai incunificata è pò ancu deve à purtassi à nausea o vomiting. Pò esse difficiuli di esce da u lettu, più menu camminate intornu è eseguisce e cumpetenze chì avemu bisognu di circà ogni ghjornu.
Mentre a maiò parte di u vertigo ùn anu micca a vita, perchè sò assai serii, cum'è un colpu in u spinu di u core vicinu à u cerebellu. Per d 'altra banda, assai tipi di veru pò esse trattatu di facilità cù maneuvers simuli cum'è a pusizioni di a testa.
Causes Comuni
A maiò spessu, e persone chì anu spirantu vertu o marghjulani possinu una di e cose più cumuni.
Vertice Posicional Paroxismale Benigno (BPPV)
U vertigo hè pruvucatu da un cambià di a pusizioni di a pusizioni? Se sia cusì, a causa pò esse veru vertu posizionale paroxismale (BPPV), una di e cose più cumuni di vertu. Stu disturbu hè causatu da un petit cristallu chjamatu otolitu chì normalment sita fora di u periculu in u centru di l'ombellu mediu (l'utriculu è saccu). In BPPV, un otolitu ponu liberu è entre unu di i trè canali chì signalanu in modu chì u nostru corpu si torna in u spaziu. U cristal face a prissioni cambiamenti in u canali chì truverà u corpu in crede chì si vultò, ancu quandu hè statu persa.
A cunfusione pruducite prupone vertigo.
U vertigo di BPPV tende à accade in breve episodii è hè purtatu nantu à a testa, perchè cangià a testa pò causà l'otolitu per andà in u canali, accuminciannu sinistrazione falza à u curu. A bona nova hè chì una seria di maneuvers particulares particulares (chjamati a manobra Epley ) pò esse usata per repositu l'otolitu fora di i canali induve ùn pò micca causà più miserabbili.
Eghjini chì last less than un minute o so sò spessu debuli per BPPV. Chjovi di vertu agutu pò esse da un prublema in l'ombellu internu, cum'è una vestibulopatia perifèrica o sindromu di Meniere , o à vertigo cintrali, chì significhe un prublema cù u troncu d'ingreghju cumu pò esse truvatu in migrazie o vilendu vestibulariu.
Meniere's Disease
L'ombellu internu cuntene un sac sacciu membranu chì si trova in un capu finu di fluidu. Dintra stu sac hè più fluidu ma di un altru tipu. A malatia di Meniere hè creduta per esse pruvucatu da un sbilanciamentu di u spaziu fluidu in u sacu è u fluidu fora di u sac, cù un ingiru troppu fluidu finu à l'internu. Questa hè cunnisciuta com'è una cuncipitale endolymphatic.
A malatìa generalmente venenu trà l'età di 30 è 50 anni, è prupone l'attacche di vertu, a perdita di l'audizione è un sonu in l'ore. U cuntrastu à BPPV, l'attacche pò durà 20 minuti à parechje uri à u mumentu. Cum'è l'altri formi di vertu, u nassàlmu serà prubabilmente presente. L'attacche pò varià di qualchì parte di u mondu parechji volte à simana à menu di una volta annu. Dopu à 5 à 15 anni, i marvagilità addiventa più menu gravure, ma più constante, è a perdita di l'audizione pò esse permanentu, ma quandu a sordi entera in l'aricchia affettata hè rara.
A malatia Meniere pò esse diagnosticata da un meditore senza prucedure addizzjonali, ma l'audiometria hè quarchi utile. Nisun trattamentu hè stata trovu per eterà i cambiamenti prugressivi in l'internu internu, ma i medicazione ponu aiutà cù sintomi quand'elli sianu.
Neuritis vestibulina
Stu disturbu passa da parechje altri nomi, cumpresa a neuronitis vestibulina, a labirintitis , a labirintitis nei è a vestibulopatia perifèrica aguda. U disordine sò rende solu in u so propiu, ma causate vértigo inconsecuente in u frattempu. U disordine hè pensatu per esse da a inflammazione di u nervu vestibululu pruvucatu da un virus - ancu s'ellu ci hè solu sulla evidenza minimale per soporta sta teoria.
U diagnosticu di a neuritis vestibulalla sò spessu fatti da un medecenu riguardu à voi è fendu sta dumanda, ma si ponu esse pruvucati per escludiri altri pruvucalli, cum'è un colpu. Verticu da a neuritis vestibulalla soli risolse in pocu di ghjorni, ma di volte ci hè un sbilanziu residuale chì dura corsi. Ùn hè chjaru chì un trattamentu particulari hè utili, ma chì parechji medichi prescriban un corpu di l'steroidi prednisone basatu in sparse data chì sustenta a pratica.
Parsigmia vestibulana
À volta l'attitudi veru sò solu last few seconds at a time but can occur many times a day. Certi meziornu credi chì questu pò esse dovutu à un vinu sangu chì prumessa in u vittianu nervu cranale , chì porta à sentimenti di vertu.
L'altri medici anu criticatu a mancanza di boni dati per u sustegnu di sta tiurìa. Per esempiu, finu à u 30 per cente di i pratiche sani sò ancu veli in sangue chì cuntattu u nervu vestibulocculeghju, secondu un articulu in u Journal of Vestibular Research .
Qualchidunu suggerinu chì a cirurgia pò esse aduprata per sguassà a pressione sottumessu à u nervu da i vini sanguini, ma altri anu truvatu chì una dosi bassa di carbamazepine (una medicazione anti-seizure) pò aiutà ancu. Dati l'evidenza incerta per u vunisiu com'è culprit, l'usu di a medicazione hè u trattamentu iniziale.
Vestibular Migraine
Mentri i vucali precedenti di vértigo chjamate à ciò chì chjamatu verghjinu perifferente, chì significheghja chì u vertigo hè causatu da quì chì sò fora di u curu è u troncu d'azzurramentu, hè ancu pussibule di vende di i prublemi di u stessu moveru, chì hè chjamatu verghjente "central". Una di e mancati maiò seria di stu vertu centrali hè una migraña vestibula .
Migrani sò generalmente pensati à instigate cechi di u mulinu, ma i migraini atippi pò causà casi quandu qualunqui simpaticu neurologicu passariu, cumu a debilitate, manicurante, numbness è marvagiu. U burrughju, necessariu tècnicamente per fà u diagnosi di una migraña vestibula. L'altri sintomi di una migraña, o iniziu di vertu cù i migrati tipichi di migraña , ponu esse utili in a razza di u diagnosticu.
Vertebrobasilar Transient Ischemic Attack (TIA)
U ferru scurpacciale ricevi u più di u so prucessu di sangue da quella chjamata a circulazione dopu. Dui arteriasi vertebrali formanu una forma di l'arteria basilarie chì envia brani chì mandonu sangue nourishing à u cimi di u curu è di u core di u core.
Sì e arterii in u cori sò imblocati temporaneamente da un coati di sangue, e cèl·lula di u funziunale pò cumenciu di fami. Se u discu di u coaculu di sangue, i sintomi sò megliu, è l'avvenimentu hè chjamatu attache ischemic transitori . Se u coddu di u sangue, poi porta à un colpu cunficcate permanente.
Perchè u scuru di l'azzurreghju cuntene i centri di u corpu per u equilibriu, inclusi i relidi per ogni infurmazione à u sensu di l'ombellu internu, u vertu hè un sintomu cumuni di circulazione laterali. Hè più impurtanti, anche, anu altre funziunalità impurtante di u ferru brainstem, cum'è respirazione, muvimentu, e più. Per questa mutivu, i simmulati di preoccupazione per a TIV di vertebrobasilu sò cunsiderate un avvistatu di prublemi prufessiunale per vene.
Fortunatamente, hè raru chì una TIA vertebrobasilarà solu pruvucarà vertigo è nunda più. U corpu di l'energia hè un spaziu petite nantu à quantu quantu u vostru puliginu è ghjucatu di nervi impurtanti. Se u danni sò fatti in una parte di u troncu d'altru, altri pò ancu esse anu influituutu, purtendu à i sintomi neurologichi supplementarii. Per questa causa, i medichi sò dispusibuli di truvà signalli di vertu "cintrali", chì significheghja vertu chì hè stato da u troncu d'energia in uce di più chì u nervu vestibulariu o l'ore internu.
Fatturatori Risk per a TIV vertebrobasilar sò casi listessi per quessi per e altre furmulariu di a malatia vascular ischemica, cum'è u vapuri. Per più infurmazioni per a determinazione se u vostru veru hè seriu, leghjite quantu u mare hè graviu .
Causes Rarità
A volte, a causa di u vostru vertu hè vera cosa rara. Ancu sè sti pruvisorii pocu cumuni di vértigo trovanu menu spessu, hè impurtante per esse cunnisciutu di queste altre diagnòsticu per chì i vostri sintomi ùn ponu micca sbagliatu per qualcosa più cusitu.
Fighemu quì e cose ch'elli ùn anu cume di vertu.
Infermuni di l'ombra di l'autoimmune
A volte, u sistema immune fessi una parte di u nostru corpu per una infezzjoni invasione. Quandu u situ hè questu - quandu u corpu attacca stessu - hè chjamatu un disordine autoimmune. S'ellu si succede in l'ucetu internu, pò causà a perdita di l'auditu progresivu è veru.
Circa una quarta parte di e persone seranu à altri malatie autoimmune , cum'è lupus erythematosus sistèmico , polyarteritis nodosa, o Wegener granulomatosis. A quassu metta di queste persone responde à i corticoesteroide .
Labirintu Cumusku
A cuncussioni sò spessu causannu a morri, nausea, vomiting e marvaganza. Un sensu di vertu dopu una cunuscenza pò esse riuriscenu da una ferita à l'organi vestibulini dopu chì a testa hè culpita. Sicondu a natura di u preghjudiziu, ci pò esse u sangue in l'internu. Mentre chì questu hè normalment pessimu dirittamenti dopu à a ferita di a caccia, vertigo pò veni è vai per un pocu dopu. In ocasu, i cambiamenti postunumentu traumaticu in u gradientu di pressu entre i cumpunenti di l'ore internu (hydrops endolymphatic) ponnu sviluppà, chì porta à u sindromu Meniere.
Fistula periculina
Cumpettu di a Cabeza, pisanti, o ferita per i cambiamenti in pressione (per esempiu cù scuba diving) pò pò levà quarchi à una cunnessione anormali trà e parte di l'arechja chì ùn vulia micca esse cunnessi. Una cungressu anormali trà dui rigioni di u corpu chì ùn sò micca cunieciti cunnessi hè chjamatu fistula.
I sintomi di una fistula periculosa hè spessu trovanu in una cambiamentu di pressione interna o interna, cum'è esce, scorri, tossu o chjudi.
E cambiamenti in elevazione pò esse aghjastenu i sintomi, cumu voce in un avianu o ancu in un elevatore.
U diagnosticu di fistuli perfichifatica pò esse difficili minusedda in un incidente incitanti hè scrittu. U trattamentu normalment invente di restà cù a testa elevata è evitendu tutti i furmulosi di straining. In quelli chì ùn anu migliore cù un trattamentu tali, a cirugia pò esse necessariu.
Canal Dehiscence
Un altru fenomenu cunghjuntatu hè a dehiscenza, chì a cunnessione entre duie camere ùn hè micca cumpletu, ma l'ossu pò esse più fino di l'usu. Un esempiu hè a dehiscenza di u canali superiore di l'ombellu internu chì face un sintomi unicu com'è vertu induvatu in sonu.
Circa a mità anche l'autofonizazione, chì significheghjani sensu internu cum'è a so propria vuci, u latru di u mio core, o ancu à i so propiu movimenti di l'ochji in u voluminu affullante.
Otosclerosis
A otosclerosis hè un disordine cun u patrimoniu induve l'ossi sò reabsorvati, è a nova furmazione di l'osteria si trova in l'ucetu mediu è internu. Questu usualmente hè stata entre a seconda è quarta decennii di vita. U risultatu hè una perdita di suntoria bilaterale progressiva . Circa u 20 percentuale di e persone cù l'otosclerosis anu vìdiri o unquilibrattu, chì risultatu da a distruzioni di l'ore internu. Altri puderanu sviluppà prutrate endolymfatice cù u sindromu Meniere. Un audiogramu pò esse utili in a razza di u diagnosi.
Vertigo Epilepticu
Rari, i ghjuridizione di vertu pò esse daveru à i cosi . Parechje ghjente cunnisciutu cù accusazioni tonic-clònica tipici (grand mal seizures) ma ci sò assai tanti tipi di sintomi assai diversi. L'attività elettronicu anormali pò esse in parte di u sensu chì prutege u sistema vestibulariu.
Un electroencephalogram (EEG) pò esse usatu per determinar si i preti sò natura epiléptica. Qualchidunu pò avè una aura epiléptica prima di l'attacheti vestibulati, chì ponu aiutà à apuntalerà u diagnosticu possu.
Malformazione Chiari
A malformazione di A Chiari I hè una anormalità cumunitali (quella chì hè natu cun u) chì in u fondu di u cerebellu (a parte di u sensu chì cuntene u equilibriu è a coordinazione) si estende più bassa di l'usu. Di solitu, questu ùn pruvucarà certi sintomi, ma pò qualchì volte pruvucarà à una malatia di a lotta, a sbagliu è u vertu. Quandu u vertigo hè prisenti, pò esse aggravate à daveru u cùaddu di cursu (vertu induvatu in capu in forza).
Mentre chì nistatagmus (mudelli ocularmenti cuntrollati) hè spessu presente in ogni forma di vertu, in malformazioni Chiari, u nistagmus pò assicurà in u direzzione di rivoluzione in latu di u cantu, chì ghjè micca cumuni. A cirurgia pò esse bisognu, se sintomi sò severi cun una malformazione Chiari. Dì chistu, a maiò parte di e persone cù malformazioni Chiari ùn es necessariu micca una cirugia.
Ataxia Episodica
L'ataxia episodica è l' atiatica episodica 2 , in particulare, pò causà episodii severi di vertu cù nuvulite è vomitu in a zitella o a vita adulta prima. Utaggiuniu pò esse presentu duranti u migliu è trà l'attacche. L 'attacchi spessu saranu peoramenti perda e i sintomi cancianu da succorsu da trà l'attacche ancu.
I Medichi
Un gran numaru di medicazione pò causà mare, è certe vèdughjanu specifiche. L'antibiotici chjamati aminogogliucosidi sò particularmente problematique, è ancu pò levà à danni permanente. A tossicità di litali pò ancu pruvucarà vertu. Inoltre, Vertigo hè un effetti secundariu possibbili cù medichi cum'è:
- anticonvulsant (anti-seizure drugs)
- anesthetichi
- antidepressanti
- agenti antiinflamatorii non-steroidali ( AINE )
- diabetes medications
- sedative è tranquilizers
Un Verbu da
In generale, vertigo ùn hè micca un sintimentu chì deve esse ignoratu. Mentre ùn hè spessu micca degutu à qualcosa cum'è un colpu o un attache ischemic transitori, hè impurtante per sapè da sicuru per chì ùn sianu prublemi prublemi. Inoltre, u vertu hè increditu incunificata, è ci sò tecniche è medicazione chì ponu aiutà si cercanu i cunsigli medici.
> Sources
- Chimirri S et al. Verticu / stunazione cum'è a reazione avversi di drogi. J Pharmacol Farmacother. Dicembre 2013 (Suppl 1): chiariS104-9.
- > Fernandez, A., Guerrero, A., Martinez, M. et al Malformations of the craniocervical juncChiari type 1 and syringomyelia: Classification, diagnosis and treatment. BMC Musculoskeletal Disorders . 2009. 10 (Suppl 1): S1.
- > Jeong SH, Kim HJ, Kim JS. Neuritis vestibulina. Semin Neurol . 2013 Jul; 33 (3): 185-94.
- > Lempert T. Istituzione Spontanea di Sporchezza. Continuum (Minneap Minn). 2012 Oct; 18 (5 Neuro-otologia): 1086-101.
- > Strupp M et al. Paroxismia vestibuliale: Criterium di diagnosticus. J Vestib Res . 2016; 26 (5-6): 409-15.