Perchè alcuni ùn pò micca risponde à voi in u Spitali
U nivellu di a cuscenza hè una misura di quantu alerta è sapemu chì sò. A Conscienza hè un spettru cù parechje tonalità è pò sferenu da u coma à un statu cunfurmatu è alerta, cunnisciutu com hypervigilance, vistu in mania o amfetamina intoxicazione.
I mudeli di Scrivite u Consci
Perchè i cangiore alterati di a cuscenza pò esse assuciatu cù sughjetti più pronti, certi experti anu suggeriu chì u nivellu di cuncienza di u paci hè cunsideratu un altru signu vitale, cum'è a freccia di u coriu è a temperatura di u corpu.
I medichi sò assai modi di discrinu i niveli di cuscenza è cumu hà cambiatu in un paciu.
Una manera più antica di scriviri a cuscenza hè di utilizà cumunzioni cum'è "a cuscenza nuvola, l'obtundazione, l'stupor" è "comu", chì significanu un statu progressivamenti più severu. Invece, sti tèrmini sò largamente scurtatu quant'è no specificu o abbastante abbastanti è ancu negativu.
U metu più amplamente utilizatu di scriverà a cuscenza hè a Scala di Glasgow Comu (GCS), chì si classi à u nivellu di cuncienza in una scala da una à quincette, cù numeri più numerichi chì ponanu più verità. U GCS hè micca perfettu. L'altri scali anu pruposti, ma a familiarità di medichi cun u GCS mantene un questu più adupratu.
Chì Cum'è Signore?
L'alterazione megliu cunnisciuta di a cuscenza hè a coma famosa - significatu chì qualchissia ùn pò esse risicate è i so ochji sò chjusi. Ci sò parechje chjusi di u coma, cù sfarenti scala di severità.
Per esempiu, u coma pò esse pruvucatu intenanevamenti da i medicazione annunciate à una cirurgia, o pò esse pruvucatu da un infartu severu. In i casu severu, u coma si pò esse rimpiazzatu per un statu vegetative persistente o ancu a morte di u core. Altri volte, qualchissia pò esce da un cumu.
In più di cungii, ci sò parechje altre manere chì a cuscenza di una persona pò esse indebulita:
Deliris
Unu di l'disordini più cumuni di a cuscenza in i sughjetti hè u statu aghju cusale, cunnisciutu ancu com'è deliriu . Certi estimi sò chì circa 50 per centu di e persone in l'intrudu di l'uspitalu stannu questu cundizione à qualchì gradu. In un state cunfofante acutu, a cuscenza cuntenenu in modu chì una persona pò pare avellu un momentu è pocu minuti dopu pò esse di una persona sanu sanu. Ùn si sanu micca cunnisciutu induve sò, ùn pudete micca cunnisciutu u tempu o data, è ùn pudete micca ricanusciarè e caratteri cunnuscenti à u lettu.
L'abilitazioni ùn sò micca spite. In fattu, e persone in un statu cunfousu agutu puderanu esse ellu di parusonii, anu teme chì u staffu di l'uspitalu o a famiglia anu da lasciarru. In ocasu, i malati cunfunditi trapasseranu e ligne chì furnitu di medicazione è ancu di pruvà di esce da uccisu è scappa di l'uspidale.
Studi cunfusionali agus sò sposti causati per prublemi chì afectanu à u corpu entene, cum'è e tosini, i medicazione, infezioni, u dolore, è più. A bona nova hè chì quandu si pò piglià un pocu tempu, sti stati tènninu di risolve nantu à u so propiu dopu chì u prublema medica sottumessa hè corretta.
Hypersomnia
Ci sò qualchì persone anu a so dulcezza eccessiva. Questu pò esse da qualsiasi nummu di prublemi, nclusa malatie neurològgii comu a narcolepsia è l'idrosufmia idiopathica.
U risultatu hè chì qualchissia sarà dorme quandu svegliare è pudete dorme nantu à una grande parte di u ghjornu. Ancu parechji persone in l'asempiu pare pare u dorme, u sughjornu veru è veramente assai sfarente. Per esempiu, quandu dorme, pudete acquistà o movendu u so bràcenu. Pacienti di comatose ùn ponu micca fà questu.
Mutismu Akinetic
Inziosi cum'è un impruvatore in certi parti di u curu, cumprese a cingulate gyrus precedente, risultà à qualchissia chì pareva esse alerta ma ùn capisce micca ciò chì passa in u so circondu è ùn si spontanea micca. I prucedure avanzati di a dimenza résultat à u mutismu acineticu.
Abulia
Abulia hè un tipu di mancanza estrema di inzuccità per i danni à i viaghji chì sò rispunsabili di a motivazione.
Stu danu pò esse brusquatu, cum'è in casu d'infezzione, o lenta è progresiva, cum'è in a malatia di Alzheimer. U risultatu hè una persona chì ùn vole micca, ùn pò micca, fate assai di qualcosa. U gradu di abulia pò varià, ma in i casu estremi a persona ùn ùn si move, parlà o ancu manghja o bevande, cusì sìmulu à u mutisme acuticu. In i casi minuscritti, una persona abulica pò esse persuada per seguità cumandamenti sèmpriche, ma ùn avè micca fà stu sensu stimulusu.
Catatonia
Catatonia hè un disorder psiatriatru chì in una persona ùn pareva responente ma hà un circhulu neurològgicu di modu nurmale. A catatonia pò demucratà un cuntenutu pocu cumu, cum'è a catalepsia, chì si mantene posibili cunsiglieri in una incantu per una longa quantità di tempu. Puderanu also demonstrate flexibleness céline, significatu chì qualchissia pò posizzione a parti di u paci. Inoltre, e persone cù catatonia ponu esse ripetitivi chì parevanu simili à una putenza, ancu s'ellu l' elettroinfetografu (EEG) hè normale. Catatonia pò riducerà da i prutezioni psichiatri, cum'è u disordine bipolari o l'esizzioni è schizophrenia.
Sindrome Chjave
Tecnicamente, u sindrome in locked-in ùn hè micca una manighjà impurtante di a cuscenza, anche si pò imminiscenu unu. In fattu, questu hè chì face u trastu particularmente horrifiante. A persona chì hè chjosu ùn hè micca incapaci à movimentu o cumunicà cù u mondu esterno, ma mantene stà bè astu è alerta. Per esempiu, un colutoriu in u troncu d'altru putenzi pò causà quasi a paralizia di u corpu entrali è puderanu causà chì u paci di presentà cumatose. Sicondu a causa, a persona pò esse capace di cumunicà cù i movimenti occhiu. Mentri pò esse difficiule, ogni sternu si deve esse fiscatu per distingue un pazientu comatu o vegetativu di quellu chì hè chjosu.
Pensamentu Finali
Cumu benu un paciistu cù qualcosa di sti cundizioni depende di assai fatturi, micca u menu di quale hè un diagnosticu curretta. Neurologisti ani da esse cura per di diagnostichi currettamente di sti cundizioni, chì ogni ghjornu hè causatu da diverse malati sottostanti è pò risponde à trattamenti differenti.
Sources:
Jerome B. Posner è Fred Plum. Plum è Diagnostu Posner di Stupor e Coma. New York: Oxford University Press, 2007.
Hal Blumenfeld, Neuroanatomie per e Casu Clinicu. Sunderland: Sinauer Associates Publishers 2002.
RESTALIJA: L'infurmazioni in questu situ hè solu per l'educazione. Ùn deve esse micca usata com'è sustitutu per l'assistenza persunale per un mèdicu licenzatu. Vede u vostru duttore per u diagnosticu è u trattamentu di qualsiasi sintomi o cundizione medica .