U sistema nervu hè organizzatu in modu divertidu. A infurmazioni chì vene à u da u moverne hè "flipped", perchè u partitu à u liceu di u cervu cuntrole è riceve informazioni da u dirittu di u corpu. Inoltre, u latuanu di u corpu hè cuntrullatu da u dirittu di u culu.
Nervi in a spina curu seguenu sette chjassi cumu corse à u core.
Tipi simili di nervi sò ghjocati in una manera organizzata.
Per esempiu, i nervi chì dettenu a vibrazione, u toccu chjucu, è a propriocepzione (induve u corpu hè in u spaziu) tutti intruntate à a medula spinali è ascend in quellu chì chjamatu i colonna dorsali versu u core in u stessu parte cum'è a partenza innervata. Per a riga di u lattice, per esempiu, i fibres run up along u latu di a spina. À u ghjornu di u troncu d'arzestu, anchi i fibres sò longu à u partitu contru.
Questu hè simili à cumu chì u sistema nervoso organizza fibres chì dicenu à parte di u corpu per andà. In u core, i fibri sò in u latu contrariu di u corpu com'è u partitu innervatu, ma cambienu in u fondu di u troncu d'aste. Per esempiu, a manu manca di u mo culori manna signalazioni chì viaghjanu per u drittu di a spina annunziale prima di sughjireghja in u bravu drittu. A manu uquatu da u cori, dopu, cuntrolle a manu dritta di u corpu.
In contraste, fibri nervi chì detti sensazioni cum'è u dulore è a temperatura ùn cruccianu micca nantu à a basa di u troncu d'arrigistramentu ma invece crosse quasi più prestu quand'elli entri in a spine da u brazzu o a pera. Fibbe in u latuanu di a spina curu cuntenenu u minori è i fibresi di u nervatura da u bravu u ghjornu.
I fibri puderanu ascende qualchi niveddi prima di crucianu.
Partial Damage
Allora chì passa chì sè ancu a mità di a spina hè stannata? Fibri in interrupta include a vibrazione, u toccu chjucu è a propriocepzione da u stessu parti di u corpu da a lassazione. U cuntrollu di u corpu hè ancu danatu in quellu latinu. In ogni casu, u sensu di u sensu di u sensu di a temperatura è u piu di u latu oppostu di u corpu, spessu un o dui segmenti da a ferita.
Stu fenominu vinni scrittu prima di Charles Édouard Brown-Séquard in u 1850, chì hà scrittu chì hè cunnisciutu issa Sindromu di Brown-Séquard, quandu anu studiatu i vignaghjoli ferite mentre u cane di zuccherinu in a Republica di Mauritius. A causa più cumuni di stu sindromu cuntene traumatica per una parte pocu di u spinu. Perchè a ferita hè bisognu à pricurà precisamente a mità di a spina, ùn ferma pocu raru, ma hè utili per illustrarià i travaglii di a spina.
Sì qualchì prossimenti sorgente di u sindrome di Brown-Séquard, a imaginazione di resonance magnetiche pò esse usata per cunferisce a causa è a locu di a ferita. In più di traumatisgius, infezioni cum'è infizzioni, infezzione o tumuri pò levà à Brown-Séquard. U trattamentu dependerà di a natura di a lesione.
Sources:
Hal Blumenfeld, Neuroanatomie per e Casu Clinicu. Sunderland: Sinauer Associates Publishers 2002.
Ropper AH, Samuels MA. Adams è i Principi di Victor di Neurologia, ed 9: McGraw-Hill Companies, Inc., 2009.