Cosa hè norma è ciò chì pò signalà l'infirmità
Certi riflemi, cum'è u ghjinochju, sò normi. Ma l'altri sò anormali è ponu signalà una cundizione medica. A volte, l' absenza di un rifretu pò esse un indicazione chì quarchi cosa pò esse sbagliata. Sapete più nantu à qualchi rinfuschi strangestalitati di u corpu è ciò chì indicanu nantu à a vostra salute.
Qual è un Reflex?
Un riflettore hè un modu chì u corpu manevi funzioni critichi com'è in spiranza senza difendu à a parte consciente di u core.
Molti riflemi ùn deve micca bisognu à u core à tuttu, ma pò esse mancu sanu sanu à a spina.
U rifugiu più famosu hè u ghjinochju: quandu un duttore chjude in u tendinu sottu u ghjinochju cun un marteddu rilassante è quellu legame ponu allora. L'stimulu (u marteddu) risultati un signale chì esse mandatu via un nervu sensu à a spina. Da a spina, a risposta hè dinanzata immediata da un nervu di corpu, chì risultatu in a pidata. Sta cumunicazione: da un nervu sensu à a spina curuperu è à un nervu di u mutore (muvimentu) (senza avè u curu) hè cunnisciutu com'è un scicchiale.
Riflissivi di Nurmali vs Patològichi (anormali)
Hè assai rifuggiati sò normi. Per esempiu, u ghjinochju hè un rifiritu normale è l'absenza di questu rifugiu sarà cunsideratu anormale. Hè assai rifuggiati sò normi in un figliolu novu o ghjuvanottu ma sò micca anormali se truvate in un adultu. Certi riflemi ponu esse un signu di malatia, ma dinù ancu parechje spessu in i pezzi sani senza nisuna condicione neurologica.
In quellu casu, a prisenza di u riflettamentu hà da pesa cù altre risultati per determinar si un problema hè.
Riflettimenti Strange
U corpu hè capaci di una larga riflessa. Pigliate un stimu pruspettatu di qualcuni di i pezziunanti poci più noti, ripigliuli, ma di rifirimentu standard di u corpu, sottu.
U riflesse Babinski: Unu di i rifuggi più cumuni chì un neurologistu pò esse pruvucheghje hè u reflex reflexò. In questu esame, un neurologist scratchate u fondu di u to pettu cun quarchi cosa irritanti. In un adultu, i so dintorni, cume spessu curl down. Eppuru in i zitelli, finu à l'età di dui, è in adulti cun u curu o spina dentali, i piddani in u cuntribuisce u fan out. In adulti, questu puderà signalà un prublema cum'è un colpu , un tumore cerebral, meningitis, o una ferita di spine.
U rifrettu mussu: U prugettu fussu hè un rifarenza nurmale di a zitella chì spessu sdighjate cù età, ma pò avè tornatu se i lòpuli frontierei di u curu sò dati. Un duttore chjappà à u ligge nantu à u labbra superiore cù i vostri labellati cù unione è si fighjenu per una risposta. A risposta chì hè anormali in adulti (ma in normi in babies) hè di avè u labellu purse, dà l'apparenza di un prugno di porcu. Pò esse unilatarii (da una parte) o bilaterais (in i dui bughjetti). U riflettivu hè prubabilmente disattivatu per aiutà u zitellu. In un adultu, sta risposta spessu indicate un problema di u lòbitu frontale cum'è u traumu di u lòburu frontale o un lòburu frontal .
U riflittenti glabellari (Signu di Myerson): A zona sopra u nasu nantu à a frunti è trà l'ochji chjamà glabella. Quandu si tocca à a glabella, a maiò parte di a ghjente paria. Nurmalmenti i ghjente ùn parvenu chiuchjarà dopu uni pochi grippi, ma si u persequiteghja persequiteghja, hè chjamatu Signu di Myerson, chì spessu signìfica chì ci hè una anormalità di u mo brain. Queste rifugiu hè più frequente in a ghjente cù a malatia di Parkinson .
U rifluccu palomenuali: U reflux palomentale hè teste da scratchjate u palme di a manu è vedene à vede s'ellu ci vole. Questa hè un rifumanu anormali chì pò significà danni à u core. Pò esse presente da nascita (cungenital) in i zitelli cù u sindromu di Down, ma hè ancu vistu in l'adulti cù a malatia d'Alzheimer . In tempu cù u prugettu fussu, u rifluccu palomenuali indicanu chì ci pò esse danni à i lòpuli frontierei di u core. Questu rifuggiu, però, hè spessu presente in i persone senza patologii (chì sò sani.)
U riflettu anu: U riflettu anu pò ancu esse chjamatu u guiño annu, u riflettintu perineali, o u riflettu anocutaneous. Hè un rifiritu normali chì l'esfinte di l'anal santevole in risposta à un stimulu locu, irritanti, cumu di strufinate a pelle à l'annu. L'absenza di stu rifrettu pò significà malatia. Se stu rifrettu è assenti, pò esse un signu di danni à a spinale chì averebbe u corpu pudendale (un nervu efferente à S2 à S4).
U riflettante cremastericu: U riflettimentu cremastericu hè stimulatu da cù a so stumuta di l'internu di a coscia. In l'omi, questu hè chì u musculmaghju di u crematoriu per cuntrainu è i teste per elevate. Queste rifugiu pò esse sparatu per parechje motivi, cum'è danni à u cervellu o spine (problemi di a neurone di u mutore superiori i sotturanu) o à i prublemi di u sistema nervoso, cum'è a torsioni testiculate .
Clonus: Clonus hè un riflittente iperatore. Pò esse una cundizione, ella stessu o pò esse causata da una altra cundizione. I medichi pruvati sta riflittura traschendu u pede in una certa manera. Se u paciistu risponde da avè un spasm di musculus ripetitivi, in quale ellu mantene a prutezza di quì pesso à pocu à pocu di siconda, chì pò esse un signu di danni à u curu o spine. Un cattivu o quarchi anu pò esse normale, ma se ferma un pocu tempu, chì ponu esse pertinente. Questa spasticità hè spessu un signu d'un disturbu muturali di u mutore avanzatu, cum'è a chorea Huntington , un tumore cerebral , meningitis o una ferita di spinali. Clonu pò ancu esse vistu in i malati cù u sindrome di serotonina, una cundizione chì hè carattarizata da una dosa di scherzina è di a vintesa chì hè vittata in i persone chì anu utilizatu medicazione antidepressivi.
U riffulaghju di Hoffman: u riflettamentu di Hoffman hè probatu per flicking the middle or finger anellu è vedi à vede si u polu tumbanu. Questu rifugiu hè spessu presente in persona sana, ma si u riflettu hè più forte in un uitu di u corpu à l'altru, pò esse un signu di un disorderu neurològgicu. U riflete hè ancu cunnisciutu da u riflettore flexor di u dete. U riflettu di Hoffman chì hè più forte in una parte di u corpu spessu signisci una ferita o anormalità sopra à u livellu di C5 à C6 in a spina. Puderia esse tagliatu à esclerosis multilingue (MS) , esclerose lateral amiotròfica (ALS) (also known as Lou Gehrig's disease), cervical spine arthritis, myelitis, o un tumore (dannu aduprà in u corticospinal o piramidali). U riflettu pò ancu esse vistu in i persone cun ansietà o ipertiroidismu . I medichi tendenu à pensà di scans per esse più precisa da un esame fisicu, ma questu esse una sola eccezzioni. In un studiu, si truvò chì u riflittimentu di Hoffman era ancu più precisione ca una MRI in truvà disfunzioni cuminciali di e spine.
Reflexes sò abbundanti
Qualchese musculu pò esse aduprati per un riflessu finu à quandu ci hè un tendinu accessibile. In più di quelli nantu à lista, sò assai riflessi in u corpu, in più, più di quellu chì pò esse cunputatu. Queste riflessi pò daveru paiàli preziosi à i neurolugisti chì anu da pudè esse ghjustificate se esse un problema cun u sistema nervu. Fate una appuntamentu cù u vostru duttore per una valutazione si avete qualchì rifirimentu riguardanti.
> Sources:
> Ropper. Adams è i Principi di Victor di Neurologia, 10e. Np: McGraw-Hill, 2014. Stampa.