Quandu una X-Ray Works

Ogni ghjornu stessu utilizate oggetti chì utilizanle diverse longhi d'onda da u spettru elettromagneticu . Tutte e longu d'onda dintra u spettru aprite l'energia in a forma di a radiazioni elettromagnetica (EMR). Emu aduprà sta energia ogni ghjornu, cumprese (listinu da i motti più longu à i motes più veloce):

A razza hè una di e forme di radicamentu elettromagnetticu chì pò esse usatu per piglià una imatge di i strutturi internu di u corpu. Una macchina di raghji traslitti partichi piccati, chì passanu tutte e cose, ma u più solidu di l'oggetti cum'è l'osci è u metale, creanu una figura speciale cunnisciuta cum'è di scrittura . Ughji è qualsiasi uggetti di metalli appareceranu bianchi in u radiugraphicu. Muscle, fluidu è grassu si prisenta cum'è un grisu nantu à l'imaghjini, mentri l'aria addiventanu nera. L'imagine nuvola è bianchina chì hè creata creà una imagina chì pò esse utile à i medichi à aiutà à determinà a vostra diagnosi medica.

Riscu Associate cù X-Ray

Avè un ragiò ùn hè micca dulurusu, ma se si realizatu bellu spessu, ponu avè risque di sviluppà cancillariu più tardi in a vita.

Stu risicu hè assai bassu è deve esse pesa cù u benefiziu di avè l'imaghjini. Hè particularmente impurtante chì avete infurmatu u tècnicu di raghju se sè stà incinta.

U riscu assuciatu propiu di esposizione radiation hè stimatu in tutta a crescita di i survivuri di a bomba atomica in u Giappone da u 1945. Per avè megliu capì à questu, dui paroli sò particularmente impurtante.

Roentgens hè un termini chì si usa à spiegà a quantità di radiazione in u volumu di l'aria. U termu hè chjamatu dopu à u fundatori di a raghja, Wilhelm Roentgen, in u 1895. A dosa effettuva hè misurata in sieverts (Sv) chì numeriscenu numeriamenti una dosa di corruzzione sana da radiazione. U più altu u numaru, u più esposizione radiation chì avete riceve.

Ci hè stati estimi varianti quantu chì significativu u risicu per acquistà cancellu hè di esse radiazzioni, però, scansi di CT anu par fà u più riscosu. Un raghjone unica hè una esibizioni di radiaazione baixa è hè generale à circa 0.02 milisieverts (mSv). A CT scan pudendu scopre da 2 mSv (Cove CT) à 16 mSv (CT Angiogram Coronary), chì hè l'equivalente di 100 à 800 radichi di x.

Ciò chì Ghjunghje per una X-Ray

Pudete esse dumandatu di vèstinu un vestitu hospitalista è per piglià l'armatici chì portenduleghja perchè vene nantu à a ragiò. Sicondu a zona chì voce avete imaged pudete esse dumandatu à prisentà in posiczii diffirenzii, unipochi di quale pò esse ligeramente spusore. Tuttavia, un solu secundu per piglià a raghja, per questu hè assai momentu. Inoltre, sicondu a zona chì voce avà l'imaged, u tecnicu pò piglià parechje shots di sfarenti angoli. I imaghjini sò generalmente interpretati da un medagiu chjamatu un radichologu, chì hè spicializatu à analizà sti prucessi.

I risultati sò mandati à u to mèdicu.

U Risk Dì?

Hè impurtante chì avè sta discussione cù u vostru mèdic . Puderete sempre dumandà: "Quand'elli i x-ray o ct scan fate un impactu à u mo cura?" Se u studiu di imaghjine ùn hè micca prubabile di cambià i cose, pudete esse u megliu per saltà a prova. In ogni casu, se u trattamentu pò cambià sicondu i risultati di i x-rayosu o CT, puderà valerà valore u picculu risicu.

Sources:

Chandra X-Ray Center. (nd). Hè a "X" in "X-ray" Veni da? http://chandra.harvard.edu/blog/node/62

Centru di Ricerca d'Archive di Scienza Astrofisica d'Energia Altu. (2014). U Spettru Elettromagneticu. http://imagine.gsfc.nasa.gov/science/toolbox/signature1.html

Lee, CI & Elmore, JG (2015). Riscos Rasi di Radice di Studii di Imaging. http://www.uptodate.com (Affichu bisognu).

Medline Plus Enciclopedia medica. X-Ray. http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/003337.htm.

US Food and Drug Administration. (2016). Chì sò i radichi Rischi da CT? http://www.fda.gov/Radiation-EmittingProducts/RadiationEmittingProductsandProcedures/MedicalImaging/MedicalX-Rays/ucm115329.htm