Quandu a Neuropatija diabètica ponu Amputation

A neuropatia diabètica aumenta u risicu di amputation. In più di a mità di tutti l'amputationi per annu sò dovutu à a diabetes è incù a cumulazzioni di e diabetes. A maiò parte sò amputationi d'extremità più chjesa, cum'è l'amputation pè. Questu operazione hè tutta di 86.000 annu, secondu l'Istitutu Naziunali di Salute. Hè stimatu chì un cura cura di pede ùn puderà prevenzu quasi a mità di questi operazioni.

Panorama

A neuropatia diabétique, o danni di i nervi, sviluppa quandu i nervi sò stati danucati à causa di altri livelli di glucose. Ci hè parechji tipi di neuropatia. A neuropatie perifèrica hè un tipu di neuropatie chì tocca à i pezzi, i pedi, i griggi, mani è i brazzi. Li nervi cchiù longu sò affettati prima

A neuropatia diabetica sviluppeghja in u 60 à u 70% di i persone cun diabetes. Risk di neuropatija è amputation aumenta incù età avanzata, esse pisci di pesu è durata di a diabetes mellitus cù i più altimi di quelli chì avianu avutu diabetes per più di 25 anni.

U poviru cuntrollu di i diabetes, livelli anormali di colesterol, è pressione di u sangue altru ancu risicate. U risicu hè cresce significativu cù u fumettu.

Perchè a Neuropatija Dijetica Can Lead to Amputation Risk

A cancia cuntrolata ùn pò causà danni à i nervi è di reduce a sensazione. Ieri (ancu i zitelli) pò esse realizatu senza avvisu o u dulore è sviluppa in l'ulcera, infizzioni, è causanu morte di tissutu ( gangrene ).

Povira circulazione hè un prublema cumuni per i ghjovani cun diabetes è dinò cuntribuisce à rinfurzà a curazione.

I pedi sò in più risichi perchè ùn sò micca fàciuli di vede. Un ughjettu strangeru cumu una tacca hè stata presa in u fondu di u pede o una irritazione pò esse diventata in una ferita aperta o ultricule, è passà in bigtoniatu chì a sensazione in a zona hè persa.

A ghjente cun diabetes sò deve cura particularità di i so pedi , è insaccate inseguri per i prublemi.

Cumu reducidu u rischju d'amputazione annantu à a Neuropatija

Quandu l'Amputation Sarà Necessaria

A morte è a infezzjoni di u tissu pò esse diventate cusì dolorosa è risolazione per a vita chì l'amputazione hè necessariu per tutte e altri attuali com'è l'antibiotici è u debridement fallenu di travaglià. A parte di u pede o un ponu hè pussutu esse spustatu per salvà u so membru. In ogni casu, se u prublema s'hè allungatu à una perna, a pericchia pò esse da esse eliminata.

U tissutu daturu serà sbulicatu durante a cirurgia cù tanti tessuti sani conservati com'è possibili.

U paci hè bisognu di parechje ghjorni in l'uspidale è pò piglià à ott'anale per a ferita per guariscenze.

Rehabilitation After Amputation

Dopu a cirurgia, u paci hè assistutu da un equipatu di riabilitariu di amputation per amparà à trattà cù i richiesti fisichi è emotivi. A prutesia sia necessariu è u squadra aiuta à l'aiutu di u paci. U gruppu serà ancu capaci di aiutà cù e dispusitivi assistivi, adaptation domiciliali, è hà amatu per fà cumparisce a attività normale ghjurnata. Certi amputees si speriennu o dolore à l'armata falle. Questu hè chjamatu pain phantom . U so squadra pò aiutà à amparà cumu cun questu problema.

Perde una parte di u corpu, ancu una petite parte, pò esse traghetti emozionalmente. U paci ùn pò spirimendu di depressione, anxiety, discomfort sociale è ansietà di l'imaghjini di u corpu. Ci vole à dà tempu per rinfurzà è curà. I prublemi ponu esse facilitatu cù u sustegnu soffrenu, attempti attivi à affruntà è satisfaczione cù a prutesia. U paci ùn pò truvà aiutu à l'assistenza medica di salute mentale, gruppi di parenti o di parlà à quale chì hà amparatu una amputazione.

Fonti

2007 Diabetes National Sheet. Centri per a Cunvenzione di Prevention and Control.

Amputation. Società di Cirugia Vascular.

Diabetes and Lower Extremity Amputations Sheet Sheet. Amputee Coalition of America.

Neuropatiate diabètica: A Nerve Dannu di Diabetes. National Census Information Diabetes.

Cumplicazioni in u pisu. Associazione Americana di Diabetes.

Horgan, Olga è MacLachlan, Malcolm. "Ajuste psicosocialmente à amputation perpendiculare: A review" Disability & Rehabilitation 2004 26 (14): 837-850