Cumu hè diagnosticata a bronchitis

U diagnosticu di bronchite aguda o crònica accumbe cun una storia medica è esaminazione fisica. Un scuru di pittagiu o pitta CT scan puderà esse diportatu di diagnosticà particularmente utili, perchè sti prucessi permettenu à u vostru duttore per visualizà l'apparizione di i vostri pulmoni. I testi di sangue, e teste di funzioni pulmonarii, è una bronchoscopia pò esse utili in a determinazione si avete bronchitis. Queste pruvenzioni supplementale sò più utili per escludiri altre cause di i vostri sintomi, cumpresa una altra malatia pulmonale, falluta di cori, o cancer.

Autocomprobazione / Prughjetti In-Home

Coughing: un sintomu cumuni di bronchitis crònica. Foto cortesia di Istockphoto.com, utilizatore David Freund

Di solitu, ci sò signali chì indicanu chì tù o u vostru zitellu hà più cà solu un friddu regulatu. Hè impurtante per familiarizàvi cù i sintomi di a bronchitis perchè ghjè a prima persona chì hà avvistu chì pudete avè a cundizione. Avete bisognu d'assistenza medica si avete signali di bronchitis aguda o crònica.

A bronchitis aguda è crònica sò tutti carattarizati da una tufonza produttiva, chì hè una tosca accumpagnata da parechji mucosa. Sì avete a bronchite aguda o crònica, a to pudite esse aghjustata da fatturi ambientali, com'è fumu o altri fumanti.

Bronchitis aguda

In più di i segni chì sò cumuni per a bronquitis aguda è crònica, ci sò indicazioni chì sò specifiche à bronchite aguda. Se u vostru zitellu hà un friddu chì a tette hè u simbulu più prominente, o se u friddu parireghja persistente per più di l'usu, quandu pò esse bronchite aguda.

Bronchitis Cronica

Se tenete una testa di ogni ghjornu, durendu almenu trè mesi consecutivi per dui anni o più, pudete esse trattatu cù bronchitis crònica. Preste attenzioni per esse si sperienza ancu a fatigue è se duverece una mancanza di respira cù l'attività fisica, perchè chisti sò ancu signalhe di bronchitis crònica.

Labs and Tests

Gases di sangue arteriale. Foto cortezità di Getty Images, u ghjocu Joe Raedle

Una quantità di labs e prucessi pò sustene u diagnosticu di bronchitis, anche si ponu esse diagnostichi ùn sò micca abbastanti per verificà chì avete a bronchitis.

Sputum Culture

A sputum culture hè utilizata per cunfirmà a presenza di bacteriu in u sputum, chì indica chì avete una infezzjoni di u respiru.

Sì avete a bronchitis aguda, una cultura sputumosa positiva ponu suggerisce chì una infezzjoni hè a causa di i vostri sintomi. Sì avete a bronchitis crònica, hè più propensu à infezzione pulmonale freqüente, perchè pò esse tene una cultura sputumosa di u tempu.

U cuntestu di Sangue

Un numeru di sangue di sangue, o CBC, hè una pruduzzioni di sangue di rutina chì furnisce u vostru duttore cù infurmazione impurtante nantu à i tipi è quantità di caghjunodi di u sangue in u vostru corpu. Pudete ancu aiutà à u vostru duttore se circumsuendu chì avete una infeccion, chì hè più prubabile cù bronchitis aguda, ma pò esse cù bronchitis crònica.

Pulse Oximetry

Un pulse oximetru hè un strumentu pocu chì ponu calculà a saturazione di l'ossigenu in u sangue in a vostra pelle. Questa prova pò dà una leghje à quattru seconde, è si compete senza aghjelli or injections. Un nivulu di un oxigenu anormali detattatu da una pulìtica oximetria chì lighjite suggerisce chì avete assai malati avanzati, mentri una lettura di leghje pò esse scunendu a bronchitis.

Function Pulmonary Testing

Pruvenza di funzioni pulmonaria (PFT) usa spirometria per determinà a prisenza è u gradu di obstruczione di flussu di a cussa causata da bronchitis crònica. Un testi di spirometria pò esse realizatu in u duttore di u duttore, in l'uspidale, o in una clinica di salute.

Sì avete a bronchitis aguda, pudete avè parechje pragu anormali, ma i risultati di e teste torna à ritornu à a norma pocu dopu chì rkupanu da a infezzjoni. Sì avete a bronchitis crònica, i vostri PFT puderanu esse anormali, o anzi peoru senza trattamentu.

Sangue di Sangue Arteriale

Gasi di sangue arteriale (ABGs) sò testi di laburatorii realizati nantu à u sangue pigliatu da una arteria. ABG mette in quantu bè i vostri pulmoni furnisce l'ossigenu è sguassate di l'oxidu di carbonu da u vostru corpu.

Imaging

Pneumonia. Foto cortesia di Flickr.com, u usu DHeitkamp

I studienti imàggini sò particularmente utili in a valutazione di a bronchitis perchè stu studiu pò dà à u vostru duttore a chance di vede i cambiamenti chì succedenu in i vostri pulmoni. Puderete ancu evaluà si i cambiamenti sò in i pulmonate, i bronchi, o in altri spele di i vostri stanzi respirati.

Cheste X-Ray

Un ragius X chest ùn hè micca una strumentu definittiva per diagnosticà bronchite aguda o crònica, ma a vostra ragiò raghja pò indicà signali d'inflammazione di i bronchi, chì ponu aiutà à cunfirmà u vostru diagnosi di bronchite aguda o crònica. Un ragiò X-chest també hè una strumentu per rinfurzà infizzioni pulmonar, cum'è a pulmonite . Malatismu pulmonary obstructive (COPD ), comprende un gruppe di malati pulmonarii crònii, inclusa bronchitis crònica. Se tenete sintomi di a COPD, hè prubleu chì u vostru duttore riceve un rayon X di chestu per visualisate i vostri pulmoni.

Chest CT

Un corta CT listessa una valutazione visuale di i vostri pulmoni, chì pò aiutà à identificà a bronchitis è pò ancu esse rigetta à e altre cundizione, cum'è infizzioni pulmonar, embolus pulmonar o cancer di pulmuniu.

Bronchoscopy

Una prova invasiva chì implica a cullizzioni di tissuti in e volta di i bronchi, questa prova pò pruduce una mostra chì u vostru squadra medica pò evaluà si trova sottu un microscope. A bronchoscopy pò aiutà à i vostri asses medici medicale si avete infjammazione, una infizzioni, o tessili cambiassi cunzistenti cù u cancro o pre-cancer.

Spessu, una bronchoscopy hè fatta basatu nantu à guidà di studienti di imaghjini, è l'area o l'area chì sò selezziunati per a cullizzioni di tissuti sò determinate nantu à i spazi anormali annunziati nantu à i studienti di imaghjini.

Diagnosi Differentials

Getty Images / BSIP

Ci hè parechje cundizioni chì ponu pruduce sìmuli sìmuli à quelli di a bronchitis. I vostri prucessi di diagnostica è a storia medica pò aiutà diferenze trà bronchitis è l'altre cundizione.

Pneumonia

A pneumonia hè una infezzjoni pulmonale, mentre chì a bronchitis hè infjammazione di i bronchi. I bronchi sò i vucali chì purtanu à i pulmoni. Queste malatia pò causà wheezing è fatigue, ma a bronchitis aguda pruvucarà una tezza più stretta chì a pneumonia, è a bronchitis crònica ùn ùn fate micca fà una frebba, mentre chì a pneumonia faci. Quandu i sintomi sò assai simili, però, chì si ponu esse, un ragius X chest ci ponu aiutà à u vostru duttore se circunombe si avete pulmonite o bronchitis.

Asthma

L'asma pò causà difficuli diffirenzii di respirazione è scegli, chì sò abituati più maiò è severu di l'dificultadi di respirazione è scegli di bronchite aguda o crònica. In ogni modu, cum'è l'asma recurrente è i sintomi di bronchitis cròccia recurrenu, i vostri medici pò avè bisognu di diferenze di sti malati cù una storia medica minima è studienti di l'articuli di u casu.

Reacção allergique

Una reazione allergica pò causari episodii sbulicelli di shortness of breath. Questu hè tipicamenti più dramaticu cà a curtazza di u rispiru chì pudete tastà cun bronchite. In ogni casu, perchè u trattamentu di e cundizzioni hè cusì sfarente, i vostri medici pò avè bisognu di pruiezzioni d'allergias si u vostru diagnosi ùn ci hè micca chjaru.

Emphysema

Enfisema hè una cundizione in a quali l'alveoli, chì sò i sacchi di l'aire di i pulmoni, si affettanu di a malatia pulmonarata. Pudete tandu l'enfisema è a bronchitis crònica, è sò e caratteristiche cunsunanza di respira è fatica. I vostri PFT e teste di imaging pò aiutà à i vostri medici si determinanu se tenete una o dui di sti cundizioni.

Failure Coral

Cum'è a bronchitis crònica, a fallenza corrugata pò causà chì tenite a mancanza di respira è fatica cù attività fisica. Ci hè parechje chì u vostru duttore pò esse attruvule annantu à l'esame fisica à sente à u vostru core è u pettu boni cù un fiastoscopiu. Ùn hè micca pocu cumu avè fallimentu coratu è bronchite crònica à u stessu tempu, perchè u vostru squadra medica hà da travaglià per determinar si avete unu o dui di sti cundizioni.

Cancer

U Cancer pò pruduce un randu di sintomi, cumprese una tezza, wheezing, è shortness of breath. Sì i vostri sintomi sò suggestìvuli di cancru, u vostru duttore hè probatu d'urdinà prucessione di imaghjini supplementari è per cunziddi una biòpsia s'ellu ci hè un apparenza di cancellu in quellu di e vostre testi di imaging.

> Sources:

> Di Filippo P, Scaparrotta A, Petrosino MI. Una causa sottusa di a tussi crònica: a Bronchite Bacterial prolongada. Ann Thorac Med 2018 Jan-Mar; 13 (1): 7-13. doi: 10.4103 / atm.ATM_12_17.

> Yıldız T, Dülger S. Bronchitis eosinòfila non-astmatic.
Turre Thorac J. 2018 Jan; 19 (1): 41-45. doi: 10.5152 / TurkThoracJ.2017.17017. Epub 2017 27 settembre.