Hysteroscopy provènduli un modu per u vostru medici à vedere u so utru . Hysteroscope hè un strumentu spinoso, strumentu telescopiu chì hè inseritu in l'utru traversu a vina è u cervice. Questa ferramenta spessu aiuta à un metge di diagnosticer o trattatu un prublema uterina . Hysteroscopy hè una cirurgia minora, chì hè eseguitu in a so fede di u so mèdicu o in un locu hospitalari.
Puderà esse realizatu cù l'anesthesia generale, regenerale o generale - quarchi ùn hè micca necessariu una anestesia. Ci hè un pocu riscu implicatu cù questu prucedimentu per a maiò parte di e donne.
Quandu hè Hysteroscopy usate?
Hysteroscopy pò esse diagnostica o operativi.
A histeroscopia di diagnostica hè utilizada per diagnostichi d'anormalità uterina, è pò ancu esse usata per cunfirmà i risultati d'altre teste cum'è a histerosalpingografia (HSG). L'altru strumentu o tecniche, cum'è a dilatazione è u leggerezza (D & C) è la laparoscopia, sò in calchì usu in cungiunzione cù a histerecoscopia. Hysteroscopy di diagnostica pò esse usata per diagnonde certu cundizzioni cum'è anghjulazione anerale uterina, infertilità, aborti, aversioni, tumuri fibroidi, pòpuli, o di situà dispusitivu di i dispositi intrauterine (IUD).
A histeroscopia operativa pò esse usata, in uce di a cirugia abdominalia aperta, per diagnostica è trattatu parechji cundizzioni cum'è l'aderenzi uterini, i septumi, o fibroidi chì spessu pò esse eliminati da u hististeroscope.
U hististeroscopiu veni spissu usatu cù altri strumenti com'è u resettoscopiu per trattà parechji casi d' annunziu anu u sangue ; però, dopu stu prucedimentu, cunnisciutu com a ablatione endometriali , e donne ùn pò micca esse figlioli, per quessa, ùn hè micca una scelta per e donne chì vulianu avè astru. A ablation endometriali hè un prucessu chì destroi u forcu di l'utru.
U resettoscopiu hè un strumentu telescopiu cumu cù un filu di filamenti, una rotula o una punta di cilindru di u rollu à u final. U currenti elettricu à a fine di u punta hè stata utilizata per distruverà u latru utru. Questa prucedura hè spessu apposta in un ambizio ambulatoriu.
Quandu s'hè fattu esse realizatu?
U megliu per a histerecoscopia hè u primu simicu o dopu dopu u vostru periodu . Duranti stu tempu u mèdicu hè megliu capacitu per vede l'internu di l'utru.
Cumu serà preparatu?
Sè avete avutu l'anesthesi generali in l'uspidale, vi dicerete micca di manghjà o bè nunda per un certu periudu di u tempu (in solitu dopu à a mezzanotti da a notte prima) davanti à u procedimentu. Prughjettu di labellu di routine pò esse urdinatu ancu per e donne chì sò una histerecoscopia in l'uspidale. Tandu deve esse dumandatu à vaciu a vostra vuccata è a vostra area vaginal sera purificata cù un antisepticu. A volte una droga per aiutà di rilassate hè urdinatu. In seguitu, serete preparatu per anesthesia:
- Anesthesia lucali : Vi riceverete una inedizioni di anesteticu attraversu u cervicu di l'annigatu, cù questu tipu d'anesthesia, stà svegliate è pudete sentate qualcuni corsi.
- Anesthesia regiunale : A droga hè injected, per una agulla o un tubu in u so spinu infernu, chì cuntene i nervi chì anu ricivutu sensazione da a regione pelvica. Tù sì stati cun stu tipu di anesteticu ma ùn sinte micca malfacu. L'annaltia reginale hè ancu chjamata spina o epidurale.
- L'anesthesi generali: Ùn serà micca cusciuscente durante a vostra histeroscopia quandu anesthesi generali hè utilizzata. Una mascara per a bocca è a bocca permette di respira una meztrazione di gasses. Quandu sò sottu anesthesia, un tubu pò esse inserit da a to garganta per aiutà à respira.
U vostru mèdic determinarà chì tipu d'anestesie hè megliu per voi basatu in u mutivu di a vostra histerecoscopia. Ricurdà da dumandà quale si hè qualcosa à u vostru urdinamentu o anesthesia ùn ci hè micca chjaru.
Ciò chì succede in u prucessu?
- A apertura di u cervicu pò esse dilate o fatta cù l'attrazzature speciale.
- Hysteroscope hè inseritu da a to vagina è u collix, è in u to utru.
- In seguitu, un liquidu o gasu hè stata liberata da u historiatoscopiu per espansione l'utru, chì u vostru medecenu averebbe una vista megliu di l'internu.
- Un fuccu chjucu daveru traversu u hististeroscope permette à u vostru meditru vede l'internu di l'utru è l'apertura di i tubi fallopi in a cavità uterina.
- In casu hè necessaria a cirurgia, i strumenti suttastrati sò inseriti per u hististeroscope.
A vegades un làparoscopiu si usa à u stessu tempu per vede l'esternu di l'utru. Quandu succedi un gasu, cum'è diossu di carbone o di l'oxidu nitru hè permessu di trasfurmà in l'abdomen. U gasò cumanda l'abdomen, perchè u mèdicu pò vede l'orgue più faciule. A maiò parte di u gasu hè eliminatu à a fine di u prucedimentu. Un procedimentu laparoscopicu hè struitu in un locu hospitalari.
Quandu puderaghju esse pudè Go Home?
I Pacienti chì anu rializatu un anesteticu lucali pudendu spessu a casa prossimu dopu a prucedura. Quelli chì avianu una anesthesia riggiunali o ginirali esigenu un periculu più largu di observazione prima ch'elli sianu liberati, ma pò spessu a casa un ghjornu stessu.
Comu fazzu?
Qualchì parechji pazienti anu spiaghjate di spallezza in u làscure laparoscopia o quandu u gas esse utilizatu per espansione l'utru. Quandu u gas esse assorbitu, u malassettu deve pesa subitu rapidamente. Pudete sèrviu o disprezzu o sia, o pudete chjucu chjuche ughjulamentu vaginal è cramps per 1-2 ghjorni dopu à u prucedimentu.
Cuntattate cù u vostru duttore si avete sviluppatu qualsiasi seguenti dopu a vostra hysteroscopy:
- Febru
- Dolore aziunali severi
- Ughjulamentu vaginal pesante o purtata
Hysteroscopy Safe?
Hysteroscopy hè un prucedimentu abbastanza sicura. I prublemi chì ponu esse occurenu in menu di u 1% di i casi, ma includenu:
- Injury à u cervicu o utru
- Infection
- Sangue chjucu
- Eterni offruti da l'anesthesia
Anesthési siddu anesthesi generali hè ancu usata, in a maiuranza di casi, ùn hè micca necessariu. Hysteroscopy li permette à u vostru meditru vede in u to utru è aiuta in u diagnosticamentu precisu di parechji prublemi medici. A prucedura è u tempu di recuperazione sò generalmente curtite.
> Source:
> Hysteroscopy.ACOG Education Pamphlet AP084.http: //www.acog.org/publications/patient_education/bp084.cfm. Accessed 24/08/09.