Ciò chì fazzu a me l'aghju vogliu qualchissia chì avia un capu?

Sapendu un pocu primu aiutu di assicuranza pò aiutà assai aiutu à quellu chì hà un attache è pò ancu salvà a so vita. Un attache hè cunsistenti di disurdinati, scumputi elettrici di u cori è hà assai cause. Sì qualchissia parechje vultà, u so duttore a pudete diagnusticà cun epilepsia . A ghjestione di sta cunizzioni precisa trattamentu mediu longu.

Hè bisognu à sapè quandu un individu hà un attache è quale a circà.

Esperienze un attaccamentu pò esse una scary experience per a persona que anu travagliatu - è ancu a ghjente chì osserva. Sapemu ciò chì facenu pò aiutà à a vittima di cunchizzione per evitari di dannu à ella stessu in questa assicuranza.

Ciò chì pare à un sarzolu?

Certi cundiziunati pareanu diferenze di l'altri, perchè dependeranu à u trastornu di assicurà cumu si cumandenu l'attacheti.

Invece sta lista ùn hè micca cumpresu, quì sò parechji sintomi cumuni si vedenu s'ellu ci hè un attachementu, cum'è:

Pruvvidendu un invistiscu pò esse ghjustu, ma ci sò parechje cose chì pudete fà per aiutà à a persone chì speria à a putenza:

Cume sunnu cumuli è Epilepsia è Catenioni?

L'epilepsia è a putenza pò esse in ogni persona à ogni età. Sicondu a Fundazioni di Epilepsia, 1 di 26 persone garanni cunnessione durante u cursu di una vita. Inoltre, circa 1 di 100 Americhi ani diagnituatu cù epilepsia o avè una unica ripresa pruponda.

Source:

O'Hara KA. U primu aiutu per a privi: L'impurtanza di l'Educazione è a Risponsabilità Appressa. J Child Neurol 2007; 22; 30S.