I malatii infittivi, cum'è a polio, malaria è ginirali di guinea causanu e soffrenu è morte in tutta l'annu annu. Eppuru, cun un esforzzione concerta, puderia esse possibili per l'eradicate per eradicate quarchi malatia infizziosa.
Chì hè l'eradicazione di malatia infizziosa? Hè significatu a malatia hè eliminata in u mondu sanu è ùn sò micca alcune maiò in ogni locu.
Dopu à a storia umana, avemu stabilitu è scegli à eradicà dui malatii.
Dui E Enzii Infittivi sò eradicati
In u 1979, u mondu hà vistu l'ultimu casu naturali di a varicata. L'ultimu casu era in un omu in Somalia, chì hà avutu a forma di u virus ( V. minor ), chì mata solu un 1% o pocu di quelli chì cuntrainu. L'ultimu casu naturali di a malatia più serbia ( V. major, chì mata un 30% di e so vittimi) hè un zitillù in Bangladesh in u 1975.
A varicchia , una malatia aerea, fù firmatu da 1) era una vacuna , 2) a malatia hè facilmente ricunnisciuta, 3) l'animali ùn anu purtatu a malatia (chì pò esse difficili di seguità) è 4) a malatia era cusì horrible ci hè statu l'accordu universale per cunfigurà i risorse per parò.
L'eradicazione di Varicchia hè stata a realizata through un grand vaccination program. Organizzazioni di a salute organizonu i prugrammi di vaccinazione chì preparanu i paesi pè a virulina è risponde à e circuncheghjanu cù a vaccinazione i casi chì anu avutu.
Ci hè un arnu di picciò chì sò stati guardati in i Stati Uniti è l'unione Soviètica (ora Russia). Un accidente lab in 1978 infectò un fotografu chì visitava, chì era mortu è infettatu ancu a so mamma, chì hà survivuta. Eccu avianu statu l'ultimi casi di a forma più seriosa di a malatia.
In u 2011, u mondu hè statu finalment liberu di una altra malatìa: rinderpest.
Hè una malatìa di u bistiame (buffalo, cerva, antilope, giraffe, è altre animali). U pindibruitu era a prumessa di l'agricultori di i vacchi è hè cunsideratu un possu candidatu per u bioterrorismu perchè a ghjente si cunfine in questu vacante per nutrimentu.
Malati infittivi chì anu da esse eradicati
Eccu novi malatii infittivi chì l'omu pò eliminà.
Polio
A pòdio pò esse firmatu da una vaccina. U virus si diffonde primuramientanu à l'acqua cuntaminata da a splutazione senza saneamentu adegwatu. A risposta di u 95% di e infizzioni ùn sò micca scunnisciuti perchè anu pochi o nisun sintomi. Infatti, a maiò parte di e infizzioni (72%) ùn anu nisun sintomu à tutti, mentri àutri (25%) anu sintomi parfume di a gripe, cum'è nausea, vomiting, diarrea, frebba, grigu di gargudu è fatigue generale.
In ogni casu, in u 4% di i casali di pulioni, a malatia infecta i membrani chì circundanu u curu è a spine, è in u 0,5% di i casi, a persone pesa parechja paralizia, in norma in i peri, ma di volte in u diafragma o di a faccia. A maiò parte di e persone survive, ma di quelli chì si paralìtiche, u 2% à u 5% di i zitelli è u 15% à u 30% di l'adulti morse da a malatia.
Perchè parechje casu di pulioni ùn si ponu micca sintomi riunizii è l'acqua pò spenderu a malatia, hè più difesa per sapiri quandu hè a polio.
Dui di e trè stravaganza principale pò esse eradicati: U tipu 2 hè stata veduta in u 1999 in India, è u Type 3 ùn hè micca vistutu da nuvembre 2012. Un 80% di a pupulazione di u mondu ci hè vera in spazii chì sò liberi di polio, è poliovirus selvatichi chì pari essa circulannu in solu trè paesi: Afganistan, Nigeria, u Pakistan. A vaccinazione pò eradicate sta maladie.
Dracunculiasis ( Guineus Disease ( GWD )
Sta cundizione, chì implica infestazione cù i vermi, ùn aduveranu micca a causa di morte, ma causanu assai invalidità da infizzioni bactriali è u dulore. Hè propiu di larva zunardu chì viranu in acqua potable insalurante, è a ghjente a acquistene per drentu l'acqua.
Circa un annu dopu aduprendu l'acqua cuntaminata, a persona infettata pesa d'una culpritsa prublepera di u gattivu, generalmente in a perna o pede.
A maladie diffonde quandu quella persona si passeni in un canali via una stee infectutu. Per quessa, a guida di malva guinea pò esse impeditu di mantene l'acqua potable puru è per avè persettantinu e persone infectutu fora di e catene.
Yaws
Questa hè una infizzioni infruversa da una bacteria spirochete, Treponema palladium pertenue, ligata à a sifilia (è Bejel è Pinta) chì influene a pelle, à l'osse è l'articuli. Yaws pò trattatu è eventualmente eradicate cun una dosi di un antibioticu orale.
A campagna di trattamentu antibioticu di massa guasi eradicate a malatia in i 1950 è 1960. Oghje, a malatia si trova in 14 paesi cù climi cale, è ci hè un travagliu pi firmàta cù antibiotici.
Malaria
Malaria , una malatìa cumuni, pò esse impeditu di stopping the mosquitoes chì spostevenu a malaria parasita . A malatia afecta assai ogni annu, causando circa 207 miliuni di casi è 627.000 morti. I moschei sò stati missiati da i insecticidi, di e rete, di i bacteria infectendu i moschiti, è di i moschizeti sterilianti.
Hookworm
A infizzioni da a zucca, chì stà in issi spazii cun saneamentu impurtante è entra sottu à i chjudi di i petti di u populu, pò esse spuntatu cù bagnati è sapori internu. In u principiu di u 1900, l'anzianu era cumunu in l'Uri di u Sud, ma u sperimentu internu è u saneamentu in generale annullò a so diffusa. À sempre, certi 500 à 700 milioni di persone in u munnu stilloranu anu anzianu.
Filariasis limfatica
Questu pò esse trattatu da tutti questu un medicazione per a prevenzione un avemu per annu, è, cum'è in malaria, per stopping mosquitoes. A malatia hè causata da un vermiculite ghjustu dissiutu da i mosquitoes (assai tipi diffirenti, ma in particulare moschettes cunnisciuti com anopheles in l'hemisferu uccidintali). U vermu viaghja è sfurga u sistema di limfesi di una persona infettata. Chistu prufanu chiuvuli o testichi (elefantiasi) è difficiulità di trattà parechje infizzioni cum'è u sistema limfaticu hè parte di u sistema immune.
Dopu à u 2012, in 56 paesi, ci hè statu trattamentu di massa cun duie drogi dati una volta di l'annu per prevene a malatia. 13 di sti paesi ùn anu micca alcuni trasmissioni prisenti in u duminiu, ma altri 120 miliuni sò infatti è 40 milioni sò disfigurati in u mondu sanu.
Measles
Sattili pò esse cura cù a vaccinazione. U virus pruvucalla una fegola è a frebba, è ancu di a pulmonía è l'encefalite (inflammation of the brain). Hè aeròverne è hà unu di e più altu di infezzioni. Una persona pò infectar 15 altre. A maiò parte di casi, però in l'UZ 0.2% di i infizzioni purtanu à morte è u 6% di purtatu à pulmonite.
I casi s'hè abbandunatu dopu chì a vacuna era licinziata in u 1963, ma ci era un risurgimentu in l'anni 1990. Li valori di vaccina hannu portatu in questa aumentu di i casi, è di e morti, in l'U. Sò a maladie hè stata sparata da u viaghju, cumpresu un focu in Filippini, è di u Regnu Unitu è in altre parte di l'Europa.
Rubella
Questa pò esse tolé, cumpresa a vacuna di rubeella cù a vaccinazione di u simpaticu. Hè ancu un virus associatu cù respiratoriu è provoca un sarpullimentu, a frebba, glutena inzucatu è articuli joint. Quelli chì sò più sericamenti afectati sò i zitelli di i mariti infettati durante a gravidanza. A rubella congénita induve u coru possu, u fianu, u spleen, è u danni di u funziunamentu, cum'è a sarrizza è e cataratte.
Hè stata eliminata da i Stati Uniti è di ogni locu in l'Americhi.
Onchocerciasis (Cismigiu in Fiume)
L'Onchocerziosi hè a seconda causa cumuni di a cecità in u mondu. Pò esse firmatu da u trattamentu massu di quelli in e spazi affettati.
Blackflies chì viaghjanu vicinu à e currenti è fiumi pò trasmettini u vermu, Onchocerca volvulus, à i persone in issi spazii. Questi vermi una volta in un locu pò pruduce parechji misure di zitelli chì si spingenu à l'occhi di qualcosa è di a pelle chì facenu cecità (è prublemi di a pelle).
A Bottom Line
Ci hè e malatie chì si trovanu vicinu à stà. Anu fàciliu per diagnostichi è terribili chì ci vulemu di gastru u sforzu di spàrtela. Hè ancu una manera directa di prevenzioni, ancu a vacuna, u saneamentu è i medicazione. A maiò parte sò solu sò truvati in l'omu, evitendu a bisognu di circà l'animali salvatichi chì sò infatti puru.
> Source:
> Russell CD. Eradicating Disease Infectious: Pudemu noi è duverebbe? Frontiers in Immunology. 2011; 2: 53.