À u primu, i signali è sintomi di a frebba scapulara sò bastamente a stessa cosa di quelli di u focu di girite-longa è a garganta, cù l'altri. Dopu un ghjornu o dui, un saraghju rossu à u corpu di l'altru è l'altri sintomi di signatura, cum'è a pigmentazione di a pelle è ciò chì si cunnosce a "lingua di fiocca", sviluppa. Siccome chì a frebba scarsa hè assai contagiosa è incùmodu, hè impurtante di cercà trattamentu quandu avete qualchì indicazione di l'infezzione.
Un tipu d'antibiotici tipicamenti hè prescribed. Senza trattamentu, a frebba scarsu anu aghjuntu progressivamente e pò ancu guidà cumercii serii (anchi infatti).
Sintomi freti
Perchè a febbra di scarlatta hè causata da u stessu organettu chì hè responzente di a garganta estreputa , u gruppu A streptococcus bacterium, e dui malatie cumincianu cun un sette simile di sintomi:
- Febru: Qualchidunu cù scuru scarlatta runà una tempura chì hè almenu 101 gradi, è 103 o 104 gradi ùn hè micca spiciale. Sì l'infizzione ùn hè micca trattatu cù antibiotici, a frebba pò persiste per cinque quattru à siete ghjorni.
- Prudutti di Sora: A gola è amichi dritta cù qualcosa di a febbra scurza sarà russa è inchata, è spessu chjucata cù pus bianchi. E glutine in u collu pò ancu esse inchati è tendinu à u toccu. Havi a feriu per agghiutti.
- Un altru: Un zitellu cù scamosciuta scontrani prubabilmente sviluppà altre sìntimiu tipicu di una infezzjoni bacturiana. Sti pònu cumprà nuvulidi, vomiting, chills, cefalàcchi, u dolore abdominal, è a perdita di l'appetite.
Scarlet Fever Rash
Dopu à i 12 à 48 ori dopu da i primi sintomi iniziali di a febbra scarletta, l'arricciosa e daveru rossu telltale à l'altri sintomii specifichi à a malignità scarlata accuminzanu a presentazione. A rash hè fatta di bumps vermipti e sèntinu nantu à u fugliale, particularmente in i braccia è u pettu. Quandu pressed on gentilezza, a rash fasgianu (vera bianca).
A rash hè volte à petri nantu à u collu, colmenni, braccieti, armpiti (axilla) è inguernu. Puderà durà quantu una settimana. Quandu si purga, a pelle pò scurza per parechjimi ghjorni, in particulari in a faccia è a palme di e mani.
Àutri prublemi di caghjà cambiati assuciati cù scuru scarlatta include:
- Circumoral pallor: una zona pallida vicinu à a bocca
- Linie di Pastia: scuru, iparighjini in iperpigmenti in pelliculi di a pelle
- "Stufa di lingua:" culpulite bleu, inghjelati nantu à a lingua cù un repertoriu biancu
Cumplicazioni
Hè pocu cumuni di a febbra di scarlite per avè effetti serichi serii. Quandu i prublemi di salute persunanti associati cù a febbra di scurizzione si trovanu, hè generale perchè u gruppu A batteria strep anu diffunnutu à parte di u corpu àutru di la gola.
Questu hè più prubabile di succorsu si l'infuzione ùn hè micca trattatu adattu: o nisun antibioticu hè prescrittu o un ineffettivu hè datu. I Bacterii pò ancu spende micca se una persona ùn porta micca u cursu sanu prescribed à elli. Spessu un gruppu secundariu A infezzjoni strep chì si sarà in una parte di u corpu chì hè vicinu à a gola, cum'è i peccelli, l'amichi è l'uce. A volte una infizzioni di a pelle scalava da una infestazione strep.
Ci hè dui pussibuli rari assai, ma i potenzju assai seriu, cumplicabbili di a febbra di scarlatina (in quantu a garganta di estrepitu):
A femme reumatica , una malatìa infamatrici chì pò influenzarii certi tessuti è organi in u corpu. Ùn hè chjaru chì un gruppu A infezzione strep di a gola, cum'è scamosciuta, pò ghjucà à u rolu à a febbra reumatica. Una spiegazione chjaru hè u bacteru di strep cuntene una prutetta chì hè assai cum'è una prutetta in tessuti di u cori, articuli, di a pelle è di u curu, incitatu à u sistema immune per trattà sti strutturi cum'è s'ellu eranu agenti infittivi.
A inflamazioni chì risultati ponenu effetti serii è permanenti nantu à u cori, cumprese valvuli di malu di malu è fallimentu di u cori. A febbra reumatica hè più prubabile di sviluppà nant'à i zitelli trà 5 è 15, ma hè rara in Stati Uniti è altri paesi novi.
Comu una febbrae reumatic, glomerulonephritis post-streptococcal (PSGN) hè una malatia invechadora chì pò esse prununzia dopu un gruppu A infestazione strep, cum'è a scarvuta. Influenza i rizzi è pruvucalla sintomi cum'è l'urine scuru, di cori di marroni rougesanu; edema (inchieru) di a face, mani è piedi; diminuitu di pruduzzioni di urina; è fatigue (per via di nivellu di ferru).
A PSGN pò sviluppà quandu 10 ghjorni dopu chì una persona si senti cù a freba scarlatina. È cum'è a maiò cumplessu cù a cumpetizione di u gruppu A infezzjoni strep, anchi i zitelli sò più suscettibili, PSGN hè raru.
Quandu vede u duttore
Sè avete avvinte un rachigneri chì hè accumpagnatu da a febbra è di a malatia di gula, hè impurtante per parlà à u vostru duttore o pediatricu, sopratuttu si sognu di l'esposizione a strep. Eppuru chì a febbra di scotia ùn hè micca cum'è sempre cum'è una volta era, ùn pò micca avè assume chì i sintomi anu da esse u risultatu di qualcosa cosa. Assicuratevi una valutazione pronta, perchè u trattamentu, se necessariu, pò inizi quantu pussibule.
> Source:
> Centri per Prevention (Controlled Disease Control and Prevention). "A malaria Streptococcal Group (GAS)". 16 settembre 2016.
CDC. "Scarlet Fever: A Group A Infection Streptococcal". Jan 22, 2018.
Mayo Clinic. "Femme Reumatic". Nov 17, 2017.