E quali ci sò attaccati da un vinu sangu?

Un picciottu hè una diminuzione di u sangue à una regione di u core.

U sangue cuntene l'ossigenu è i nutriutti à traversu i vini sanguini chjamati arterii. Qualchese cumprumissu in u flussu arteriale di u sangue in u core pruteghja u ciliu di l'ossigenu necessariu è nutrimentu. Questa causa una perdita di funzione di a parte di u cori furnitu per una arteria particulare. Un prugettu manifesta com un gruppu di sintomi causati da a perdita di funzione di una parte di u core.

A parte di u sensu influenzatu da un impruducede currisponde à un vetru sanguicu particulari. Quandu un vaso sanguicu hè stati bluccati o danuvuti per una fugida o una rupture , u cussu pruduzzione di sangue per rallentisce o finisce. I vini di sangue chì furnisce u core crescienu à una parte di u core, seguitanu un mudellu ben definitu. Alcune alcune in u core pò piglià u sangue da più di un vaso sanguinale, ma in regula, un vaso sangu hè a majuranza di u sangue in una regione di u centru particulari.

Questa siguenti hè una lista di vini di sangue chì, quandu si ferasse, pruvucarà un colpu.

Vruptione di u curu

Arteri carotidi - L'arteriasi carotidi sò in u fronte di u collu è aghjunghjenu a maiò parte di u suminitu di sangue à u cori, particularmente u frontu di u core. L'arteri carotidi sò in u collu, perchè sò più accessibuli chì i vini sanguini in u mo core. Questa permette à i medici à evaluà a salute di l'arteriasi carotidi chì utilizanu l'equipaggiu cumu l'ultrasound per vede s'ellu ci sò l'arteriasi carotidi sò stati o anu grossu quantità di colesterol.

L'arteriasi carotidi sò ancu più accessibili per a riparazione kirurgica chì i vini sanguini situati in u cori.

Arterie vertebrali - L'arterie vertebrali sò in u spinu da u collu è furnisce u sangue à u spinu di u core. L'arterie vertebrali furnitu u sangue in una parte pocu picca di u cori, u corpu di l' esprimmi , ma hè a parte di u sensu chì cuntene a funzioni sustinitura cum'è a respira è règula u core.

Arteria Basilar - L'arteria basilar hè a fusioni di l'artiglii vertebrali più vicinu in u core. Provene sangue à u troncu d'arrigistramentu, chì cuntene i moffranceschi è e funziunalità di vita.

Artère cerebral prusuviana - L'arterie cerebrale di l'articuli di u latu u dirittu ghjente sò rami di l'arterie di u carotu di l'articuli u vignetu uvedu è rispettanu, è ponu furnisce u sangue à a regió frontale di u cori, chì cuntene i cuntrolli è i pinsamenti.

Artère cerebral medievale - L'arterie cerebral medievale sò rami di l'arteria carotida atinisa in u latu è rispettu. L' arterie cerebrale media furnenu u sumindore di sangue à e zoni di u core chì cuntrolanu u muvimentu. Ci hè una arteria cerebrale media à u latu di u core è unu à u latu di u core.

Arteria cerebral posterior - L 'arterie cerebrale trasfurmà fora di l'arteria basilarie. L'artèria curinga riluttante righjunali furnisce sangue à a regione falza righjone di u cerveletu è l'arteria cerebrale arteriala uttena u sangue à a regione falata da u cirere.

A arteria cumunicativa postraule - A arteria cumunicativa trasparente permette a sangue di fluintu trà l'arterienzi cerebrari trasversali righjini è elli. Hè un prublemu protettivu.

Quandu una di l'arterie cerebral trasfurmata hè una pocu ristretta, l'artèria cumunicativa trasfurmata pò cumpensà per a ristrettu veloci da furnisce u sangue da l'altra parte, cum'è un túnel o un ponte.

Arteria cumunicativa antica - L'arteria cumunicanti anterò hè una cunnessione entre l'arterie cerebrale di l'articuli right and left. Questu vaso sanguicu, cum'è l'arteria cumunicativa trasversali, furnisce una ligami trà l'arterie cerebrale di l'articuli right and left, chì offre un effettu prutore per un stretchimentu veloce di un ughjettu si permettenu u spartimentu di u sangue da l'altra parte.

Ophthalmic- L'arterie ofimatica furnisce u sangue à l'ochju è perchè furnisce nutrienti impurtanti per a visione è u muvimentu di l'ochji.

Retinente - L'arterie retiniana sò vaghjime diminute di sangu chì furnisce u sangue in una parte petite, ma assai impurtante di l'ochju chjamata retina. Truvate più nantu à u pulluline reticulata .

Quandu un spaziu di u culu ùn mancava un prufitamentu di sangue, un accidentali virtuali pò esse occurrà. I sintomi cunghjunati aiutanu à l'assistenti di salute di a salute, stabiliscenu a situazione di u picumillu è quale u vaso sangu hè affettatu. Quista pò aiutà à u pianu di trattamentu è ricuperu à longu and curtu.

Fonti

Martin Samuels è David Feske, Prestizzioni di l'Uffiziu di Neurologia, 2u Edition, Churchill Livingston, 2003