Diagnostu Differential in Parkinson's Disease

Solu per chì tenete un tremore, ùn significheghju micca a malatia di Parkinson. Cumu cumpurtaghju à a materia, no tutti i pazienti sò cun tremuli di Parkinson. Ci sò sintomi tipichi è signali chì caratteristicanu u disordine neurodegenerativu ma a presentazione hè spessu variebile è imparu unicu da una persona à l'altru.

In generale, i disturbi tremor disordini sò un tremu essenziale è a malatia di Parkinson.

Ci hè parechje funziunalità distinti, ma iniziale in u cursu di ogni cunnizzioni, ponu esse difficiuli di diferenze. Specificamenti, un tremugiu essenziali hè normalizatu (5 -12 Hz), si trova durante u muvimentu voluntariu è ùn cunnisciutu micca cù ete anormalità in un esame neurològgica . U tremulu in Parkinson, invece di più, hè più lento (3 - 6 Hz), si trova in restu, è ghjè solitu qualche elementu di rigidità è / o lentizza di u muvimentu in a parti impurtata o altre signu neurològgicu. In i casi induve un diagnosi ùn hè micca incertu, a neuroimaggiu pò esse ghjucatu in aiutà à distinguishà da u tremor essenziale è u parcellinisimu ma micca a malatia di Parkinson.

Chì significà u Parkinsonismu?

U Parkinsonismu hè un termini generale chì si fa riferimentu à un gruppu di cundizione neurologichi chì prisentanu cun cunbinazione di prublemi di prufissiunale, inclatu rinsignà tremor, rigidità, postu flexu, "glaciali", perdenza di rifletti posturali è lentitudine di u muvimentu.

A so causazione sottumandante è unificanti hè una anormalità in u sistema dopamine di u core cù a forma più cumuni di u parkinisisimu è a malatia di Parkinson. U Parkinsonismu pò esse divisu più in quelli chì anu identificati è un gruppu chjamatu disordini Parkinson-plus.

Quelli chì sò cuncetizà ricunnisciute o u parcellinisimu secundariu pò esse dovutu à una varietà di fattori, qualchì riversibule, altri chì resenu in dannu irriversibile.

Cumu includunu:

Circa 15 per cente di i persone cù u parkinisisimu sò eventualmente diagnosticatu cù unu di i sindromi Parkinson-plus (Parkinsonismu atipicu). Questu gruppu:

Sfortunatamente, i sindromi Parkinson-plus sò più serici è sò menu trattava più a malatia classic di Parkinson. U diagnosticu di u parcellinisimu atipicu si deve esse consideratu quandu i seguenti caracte clini sunnu presentati:

Comu pudete vede, ci sò una varietà di e cundizioni chì pò imitanu Parkinson, alcuni cun forti identificable, altri puderebbe risultati di genetica è altri variechi cunniscenu. Ancu s'ellu ùn hè micca cumpletu, sta lista hè un riflessu di a cumplessità involutendu à diagnosticà quì chì pò esse un tremulu simplici, chì hè per quessa qualchissia persone ci sò micca in limbu senza un diagnosi clarificate, cum'è a so presentazione clinica ùn hè micca inizialmente tipica per un specificu disordine.

Hè un prucessu complicatu per verificà u diagnostice curretta, ma ancu però, una identificació precisa hè impurtante è pertinente, perchè pò dirighje l'opcions di gestione è di trattamentu.

> Sources