Comu l'Ebola pò influirni l'occhi

U virus Ebola hè un prublema di salute seriu. Ebola pò esse assai periculosu è pò esse influenza l'ochji. Un studiu di u survivore di u Ebola mostra com u virus pò stà vicinu à l'ochju per più di quattru mesi dopu à u trattamentu è a recuperazione.

Chì hè Ebola?

U virus Ebola hè un termu usatu per discrive un gruppu di virus chì à causà a frebba hemorrhagic. A frenu hemorrhagica significa chì una persona si faci assai malati è salienti in l'internu è fora di u corpu. I sintomi includenu frebba, debuluzzu musculare, grigurie è dolore di pene. Sfortunatamente, u virus hè un incubatu longu (entre 8-21 ghjorni) per chì un individu pò esse infettatu prima di vede un signu o sintomi. Quandu una persona infectada si fate malata, a funzione di riignia è u furu pò diminuisce è sagnante significativu pò principià nant'à u corpu.

U virus di Ebola si trova principarmenti in i paesi africani. U virus Ebola hà pigliatu u nome da u ciumi di Ebola in u ghjattu in u 1976. U virus d'Ebola sò principarmenti trovanu in primati in Africa è possibbilmente in Filippini, è ci sò un occasione sparghje di infezzione in l'omu. Ebola feveru isulana hè principalmente in Africa in a Republica di u Congo, Gabon, Sudan, Côte d'Ivoire è Uganda. Puderia accade in altri paesi africani.

Infezzjoni di Ebola

Pudete diventà infettatu da Ébola per u cuntattu direttu cù u sangue o fluidi di corpu di una persona chì hè malatu cù a malatia. Pudete ancu cuntruverà a malatia da quarcunu chì hà mortu pocu annantu di Ebola. Li fluidi di u corpu chì ponu sprezzà u virus include urina, saliva, sudore, vomitu, latte, semen o pudeti. Pudete ancu cuntrattu u Ebola avendu in cuntattu cù agraghji è xiringani chì sò contaminati cù fluidi di corpu. Ancu raru, una persona pò ancu infettà da aduprà in cuntattu cù bumps di frutta, simuli è monos chì porta a malatia. In ogni modu, u virus Ebola ùn hè micca in aria.

Ebola hè pensatu per esse unu di i virus più mortali in u nostru pianeta cun una fatalita di 50-90 per centu. À questu tempu, ùn ci hè micca curagiu o vaccina per a malatia. Certi pòpuli pòbbenu surviglià cun l'assistenza medica appruvata, ma pò avè prublemi medichi longu per via di recuperà.

Ebola è l'Eye

In un studiu informatu in u New England Journal of Medicine, i circhuli trattati un medico da Zimbabwe è un citatinu americanu chì si infettatu cù Ebanu mentre tratanu i malati chì soffrenu u virus Ebola. Quandu u metru era ricuperà, hà sviluppatu uveitis aguda è a so pressione di l'ochji sarè elevatu. A uveitis hè una inflamazioni o inchanti di uve uve. A uvea si trova in u centru di l'ochju, trà a sclera è a retina. I sintimi di uveitis puderanu sviluppu di sposta. L'ochju sarà di colpu, rossi, dulurusi è sensibule à a luci. U duttore hè statu trattatu cù i steroidi tòpiques è i medii di a pressione di u prezzu. U so ochji guariscenu è a so visione tornata à a norma.

Circau dui mesi dopu chì ellu era daveratu, u duttore cunnisciutu un scrutineu veru à l'Emory Eye Center, 8-9 settimani dopu chì u virus s'hè limpiatu da u so sangue. Durante l'esame, i duttori facianu un procedimentu chjamatu paracente perch'ellu chjamatu. (Paracentevule hè a rimesa di u fluidu, chjamatu umicìdiu acquesi, da a coperazione di l'ochju).

Dopu avè studiatu u fluidu struitu, i circh merchante annunzià u virus di Ebola in u visu chì soffri uveitis. Tuttavia, si truvò chì e laghi di lacrimi e u tissutu cunivalitivu pruvucatu negativu per l'Ebola. Questu hè stimulanti perchè suggerisce chì i pazienti chì si ritroveranu da Ebanu ùn sò micca rischiati di sparghje l'infezzione per contactu casuale.

Cosa Must Know

Ebola hè un virus seriu chì pò influenzà a vista. I prevenzioni particulare deve esse tastati dopu chì e persone pare per esse ricuperati sianu da Ebola. I travagliu di l'assistenza sanitaria anu bisognu di precautions speciale è utiliscia l'equipaggiu di prutezione persunale, sopra à quelli specculi di u laboratoriu manipule è i rimi medichi, per ùn esse infettatu cù u virus.

> Source:

> Persistence of Ebola Virus in Ocular Fluid During Convalescence, Jay B. Varkey, et al., New England Journal of Medicine , doi: 10.1056 / NEJMoa1500306, pubblicatu in u 7 di maghju 2015.