U muscuni di i vegetaris hè un musculu petite in u spinu di a perra. Accuncià cum'è cù l'altri musculi di u vientu, i musculari è i tendini di i vegetaris sò in un locu similar à i musculi di u vitellu è u tendon d'Aquila.
Ingiuri à u muscuni di i pianostri pò imiteghja parechji sintomi di una sciota di vurpi o a lacrime di tendinu d'Aquila, ma a ricuperazione d'una ferite musculara di pianore hè tipicamenti più simplice.
Anatomia di i Muscles di u vinu
I musculi maiori in a so back de la pierta sò u gastrocnemiu è i musculi soleus. U gastrocnemiu hà dui carriuri maiò, i culonni medieali è laterali di u gastrocnemiu, è hè più superficial (vicinu à a pelle). U soleus hè situatu più fondu in a pierna.
Inseme, i gastrocnemius è musculi soleus formanu u tendon d'Aquila, chì si cunghjilla in un tendiniu strettu in u spinu di u pianu. U tendon d'Aquila si attachesi à u calcariu (calcaneus). Quandu u cuntenutu di i musculi, u puntu u pede davanti. U mo movimentu hè impurtanti indettendu u corpu per avanziari quandu caminava, curriva è sopratuttu à sprinting.
U musculus di i vegetaris hè un computitu più chjucu di i musculi corsi. U musciliu è i tendinziunà di a pianta s'assettanu quasi in u centru di u vientu, trà i dui capi di u gastrocnemiu. Tutti ùn anu un musculu di i patuli, è in l'esame di cadaveri, circa 10-20% di a pupulazione si trovi per ùn avè micca un musculu plantaris.
Sintimi di Plantaris Muscle Ruptures
Inducini à u musculu di i vegetari ponu esse com'è una forza muscular o più cumune, una rupture muscular di plantaris. A ruptures muscularii di Plantaris anu statu ancu statu chjamatu "peri di tenista" chì parechji persone chì sustene a preghjudiziu sò atleti chì si prumesse in fronte, cum'è un tenista puderia fà.
Sintunità tipica di a rupture muscular plantaris include:
- Dolore sùpulu in u spinu di u vitellu
- A ciucciu o bunching of the tufone musculu
- Inzucchendu è morette in u spinu di a perra
- Cramping and spasm sensations of the tufone muscle
Diagnose di Plantarella Muscle Tears
U passu più impurtante hè di cunfirmà u diagnosticu, in gran parte, per assicurà a preghjudizzione ùn hè micca una tendenza più ardenti d'Aquila . I Pacienti cun tendenza di Aquila ùn si ponu micca puntà u so pedi per via di u tendinutu sideratu, mentri ca i ferti in i musculi ùn si provoca micca sta limitazione. E rupura di Plantaris pò ancu esse cunfunditi cù un coati di sangue in i grandi vini di u vientu, chjamatu DVT.
Se u diagnosticu ùn ci hè chjaru, ci sò prucessi chì ponu esse realizatu per a cunferma o esclusione di u diagnosticu di una rupture planarisi. I dui testi più spessu usati sò o MRI o ultrasound. Eppuru sti prucessi ponu esse utuli à cunfermà una ferita à u musculu di i vegetari o di circà l'altri pussibuli pussibuli di u calchroni .
Trattamentu di i Spuntarii di Musculature Plantaris
U trattamentu di una ferita di musculus plantarisi hè casi sempre non-surgical. Mentri i feriti pò causà dolore è invalidità, i sintomi quasi sempre risolvi cù i passi di trattamentu simprici.
U trattamentu iniziale di una ferita di plantarisa hè cù i tratti spazii di RICE (Rest, Ice, Compression, Elevation). Se u dulore hè significativu, i pazienti puderanu dumandà un brevamentu di tempu di immobilizzà o di cruccate per permettà u dolore per sparghje.
L'aumentu graduali in mobiltà è forza pò esse acquistatu cù l'assistenza di un entrenatore athletic o fisicu terapeuta. A maiò parte spessu sintomi sianu risolviamenti, ancu s'ellu ùn hè pocu pienu per una ricuperazione sana per piglià 6 à 8 simane, dettu di a gravità di a ferita.
Fonti
Rohilla S, et al. "Scàzia di Plantaris: perchè chì hè impurtante?" BMJ Case Rep. 2013 Jan 22; 2013