Sapete chè l'articuli articulu?
1) Articulu hè u tipu più cumuni di artritis.
Probabilmente chè parechje persone cun questa condicione è ùn avete micca vede assai finu à truvà. A articulu hè in u 13,9% di l'adulti adiscenti à 25 anni è anziana è 33,6% di e persone 65 anni di età in età. I Centri per a Cumulative Disease (CDC) estimò chì 26.9 million adulte americani sò articuli (basatu nantu à i dati più ricenti di u 2005).
2) Ci sò dui classificazioni principali di articuliali - primariu (idiopathic) o secundariu.
L'articulu primariu hè ancu chjamatu articulu idiopathicu perchè ùn ci hè nudda causa cunnisciuta è predisposa. A articuli secca scienzia sviluppa com'è u risultatu d'una altra cundizione medica o traume à a cumunione (per esempiu, una ferita sportiva).
3) I ghjinochje è i cadenti sò i ghjoculi più comunamente affettati da l'articulu.
E timuliccii è i caduti chì culleghjanu ùn sò micca solu un estereotipu di crescenu. Dati di u Framingham OA Study hà dichjaratu chì l' articulu sintomaticu di u ghjinochju afecta à 6,1% di tutti l'adulti più di l'età di 30 è 9,5% di tutti l'adulti trà 63-93 anni di età. L' articulu sintomaticu di a gemme afecta un 4.4% di l'adulti 55 anni di età in età.
4) E donne anu più altimienti di l'articulugia chì l'omi - soprattuttu dopu à 50 anni.
Sicondu u CDC, l'omi anu u risicu di 45% di l'articulu di i ghjinochju è un risicu 36% di l'articulu di u pene da donna.
5) A articuli conta per aproximatu 6% di i morti cu artrite.
Ùn sò micca urdinatu di l'artritisa cum'è una malatia killer. Ma qualchì 500 morti annu sò attribuiti à articuli. U numiru anu sviluppatu. Hè avà nutatu chì u numeru pò sottestimà a veramente un cuntributtu di l'articulugia à a mortalità è hè difficili per paragunà.
Per esempiu, a morte da l' usu d'ASAID hè micca calculatu.
6) A articuli di u ghjinochju hè unu di i cinque maiò fundamintali di incapacità entre l'adulti non-istituzionalizati.
Parechje persone si mette ciamati fora di quandu anu migliurà a articuli di ghjinochju. Circa u 80% di l'articuli spartitu sò qualchi scassa limitata di mozzione . Circa 25% ùn pò micca esse realizatu l' attività di a vita di u ghjornu . Statistiche di u 1999 indicanu chì a ghjente cun articulu di a ghjinochju falò da più di 13 ghjorni di travagliu.
7) Factorius di risorsa mudificate pò aiutà à gestisce l'articulu.
Ùn sì micca impotente per impediscenu articulu. Ammaistrà u vostru pesu , cambiantia e imprese per esaltà l'estressivi ripetitivi, evitenestre di a ferita , è participanu à l'attività fìsica regulare sò importanti azzioni chì serve per mudificà fatturi di risichi per l'articulu.
8) A Genetica pò ghjucà un rolu significativu in l'articulu.
Avanzate è culpete a vostra mamma. I ricunnoscani ricunnosciunu chì circa un 20-35% di l'articulu di geniculate è circa 50% di l'articulu di u malone è a manu pò esse determinate da a genetica.
9) U settanta per centu di e persone di i 70 anni avianu una evidenza di ragiunata di l'articulu.
Mentre u 70% di e persone più di 70 anu tistimoniu di ragiunismu di l'articulugia, solu a mità di u gruppu cù evidenza di ragiunismu sustene u sintomi.
10) Ancu l'articulu ùn hè micca cunsideratu cumu pare chì l' artrite reumatoide , u dolore è e limitazione fisica facenu articulu una malatìa significativa.
Aproximà 40% di l'adulti diagnosticati cun articulu di geniculate ritennu chì a so salute hè o povira o ghjustu. Questu hè un numaru assai significativu di pirsuni chì a vita di u ghjornu hè influinzatu da a so cundizione.
Source:
Articulu. Centri per a Cunvenzione di Prevention and Control. Actualizata u 28 ottobre di u 2015.