Disfunzione di Cordial Vocal

Stu sindromu prupone sìmuli attraenti à l'asma

Disfunzione di Cordial Vocal (VCD) hè un sindromu chì provoca sintomi cum'è l' asma cunziguenza di l'accunsenu anormale di i cordi vocali. I sintomi pò esse include wheezing, shortness of breath, è tightness in oghje o cuddaru. VCD pò sta cusì imminiscenu cum'è l'asma chì stu sindromu hè statu chjamatu chjamu chorda asma.

I medicazione à l'asma ùn anu nisun effettu in VCD, ancu.

A volte chì e persone chì ùn anu micca avete un diagnòsticu è anu sapemu i sintomi sò in a sala di urgenza è sò trattati cum'è si anu asma (ponu esse dati corticoesteroidi orali , per esempiu) ma ùn avè micca un svinimentu di sintomu. Sapete più nantu à cumu u VCD hè diagnosticatu è effittivamenti trattatu.

Una vista di VCD

Nurmalmenti, i chorda vocali chì siegghenu nantu à l'aria via à a voce (larynx), apertu per un movimentu d'aiutu da quandu u respirazione forte. Allora, i cunnossuli vocals ciàcenu è viaghjate nantu à a via aèria per fà un sonu quandu si parlava. In i persone cun VCD, i cordi vucali cacheanu nantu à a viulenza cù involucrazione cù inalità, facendu cusì diffesamente di respira. Mentri questu sona sguardu per esempiu, ùn ci hè spessu un spaziu pocu à u spinu di a via prossime chì ùn hè micca affettivu, perchè chì a persone ci hè scandalizatu oxygen durante un attaccu.

Hè tìpica, quandu VDC ocorre, una persona hà bisognu di u sviluppu bruntatu di i sintomi severi com'è u prublema di respira, scegiura, è fiasca (un sonu di ritimu) in asprazione.

A persona ùn hà micca bisognu di parlà o parlarè solu cù una voce ronca . L'inmanaglii di l'asma ùn aiuta micca in questa situazione; a persona pò avè bisogna chì quì si pusendu à pusà è pigliate l'arme risposti lentu è fundatu solu pocu à pocu minuti.

Cumu hè un diagnosticu

Pistes à u diagnosi include una persona chì hè stata diagnusticata per avè l'asma severa, senza chì ùn hà micca risposta bè à i medicazione tipica d'asma.

A persona pò avè avutu diversi visita di emergenza, ospitali, è ancu intubazioni endotracheali com'è u risultatu di i sintomi. Ancu sè, l'asma cuntinueghja adupratu di cuntrollu.

Quandu VCD hè sospettatu, e teste di funzioni pulmonaria ( spirometria ) pò pruduce l'evidenza di VCD. A megghiu testi hè per un meditatu per vede direttamente u muvimentu di i cordels vocals usando un endoscope nasale. L'endoscopia nasale accunsente una camera picca à a fine di un tubu plasticu longu è finitu chì hè inseritu à u nasu è di a gola.

Per VCD hè diagnosticatu, l'espirometria o l'endoscopia nasale ci vole à esse realizatu à u mumentu chì una persona hè attuale chì avemu sintomi; altrimente, un diagnosticamentu di VCD pò esse fatta nantu à i sintomi chì a pacienza informa.

Causes Comuni

A causa di VCD ùn hè micca cunnisciutu o cunnosce. Certi spetteri pensanu chì a cundizione hè ligata à u stress è l'ansietà è pò ancu esse un sintomu di un disorder psichiatrico. Dopu, VCD hè statu attribuitu à a malatia di reflux gastroesfagiali ( GERD ) è spasmi laryngeal.

Triggers of VCD

VCD pare avè attivatu in parechje manere. Per quarchi, l'esercitu hè u solu attivu, è l'ammontu d'esercitu chì sparisce u prublema pò dà depende di l'individuu. Per à l'altri, u stress è l'ansietà, à spessu mentri attraversa i ragiune, hè un disparu cumuni.

L'altri persone anu u so VCD triggered by irritanti, cum'è a GERD, o l'inalazione di diversi irritanti ambienti, cum'è i boni forti è perfume.

Trattamentu Disponibili

Ci hè parechje varietà di trattamentu per i persone cun VCD. Queste include:

Almenu u 25 per centu di e persone cù VCD pò ancu avè veru l'asma, cusì in certi casi, i medicazione per l'asma pò ancu esse usatu.

Quantu Anu VPC

In un studiu, quasi tutte e persone cun VCD chì anu seguitu avè simbulìci per menu di cinque anni, è parechji avianu sintimenti per micca più di sei mesi. Allora VCD ùn hè micca per quessa chì una cundizione chì vi sarà cun voi per a vita.

> Source:

> Park DP, Ayres JG, McLeod DT, Mansur AH. Disfunzione di Cordial Vocal Tratata da Tracheotomia Di Luntzu: 2 Case Studies. Ann Allergy Asthma Immunol. 2007; 98: 591-4.