L'Ebola hè mutante?
Iè. A quistione hè veramente: questu impone?
Virus mutate.
Influenza mutate. Mumps mutates. Polio mutate. U sole santu. U sole fala.
RNA viruses - cum'è Ebola - mutate ancu più veloce chì altri virus. Quandu l'ARN viruses copiate micca, ùn anu micca riflettutu cum'è virus d'ADN. Ci sò sempre assai mutazioni.
Arcuni viru cambienu rapidamente.
Influenza -boutoneale worldwide - mischia è partenze trà e cummerciu. L'altri viru cambièssiu menu, cum'è sarampelle.
Ebola si mutate
Ebola hè succincu. Ùn avete assai infurmazione genetica. Ci hè un virus stratatu (è sensu negativu) RNA chì hè 19.000 nucleotidi longi. Questu hè micca assai. L'umani anu 3 milioni parenti. Ma i viru si tratta d'esse chjucu, rigalu apprufittendu in assai lotta. Ebola ponu purgà in ghjocu solu 7 proteini.
I scientisti anu detti in a diffusioni di u virus Ebola in Africa occidentale. Vìanu assai mutazione genetica - in i pazienti è trà e pazienti. U virus hè stata mutatu cum'ellu era copiatu di novu è novu. Ebola pò alcuni aspettà un milionucopiu per u millilitru di sangue in i persone chì sopravivanu - è più più altu in quelli chì ùn avete micca. Multiplica chì da e migliori di persone chì anu infessuatu. Hè assai copie - è assai chjosi di corretta correzione chì creanu mutazioni.
Malgradu tutti sti mutazioni, i scentifichi pudianu vede chì e cepenni cinghje à a sola introducta - pensatu per esse di un bat. Ebola era mutante, ma chì ùn significheghju micca più chjucu.
Mutazioni ùn sò micca sempre molti
Mutazioni ùn significheghja micca un virus hè diventatu più contagioso o più vicious.
Hè una copia di un virus hè un pezzu cum'è gioia un pezzu di u piano. A mutazione hè cum'è per fassi una nota incorrecta à tocca a musica. In solitu una nota sbagliata fa l'affari peor. Ùn puderanu micca effettà. Puderà arruvinà a pezza sana. Solu raramenti fa un pezzu più popular. Solu raramenti una mutazione faciule una malatìa spargugliera più.
I mutazioni ùn sò micca esposti d'avè una impurtanza biològica. Cum'è Dr. Gire di l'Università di Harvard chì hà travagliatu nantu à isse sequenzi genetichi hà signalatu, teme chì Ebola si mutate è diventà in aria seria stà belli chì preoccuvate rati chì mutate è crescente. Quelli chì sò immune parvenenu per esse immune ancu chì u virus si cuntinueghja di cambià in quantità. Ùn ci hè micca impurtante chì i vacciniani sviluppati avaristi bisognu à mantene cun un virus rapidamente cambiante - è in fattu di corsi di l'aghjurnamenti prubate, rivoluzziunati ani detti in u sviluppu di vaccinum.
Anthony Anthony Fauci, u Direzzione Naziunale Naziunale d'Allergii è Malati Infectiuti, hà dettu: "Ùn hè surprisante à tuttu chì u virus hè mutanti". Hà aghjustatu, ùn anu pocu preoccupatu chì u virus cambièsse biologicu.
Ebola era prubabilamenti quellu chì avemu saputu.
Prima chì avemu avutu l'Ebola era in Africa di l'Occidente, era prubabilamenti quì.
I scientisti cuntenenu u sangue cullucatu da i pazienti chì anu avutu à l'uspidale chì si pensa micca - ma pruvate negativu per - a ferita Lassa. Sta malatìa hè una virgina virale hè a hemorrhagic fever found in Afrique occidentale chì Ebola diventa. Lassa pò assimiglià l'Ebola, ma pocu moriu da un casu d'ellu (circa 10%) - ma ci sò più casi di Lassa, in solitu. Questu significa chì in solitu parechje più di persone mori da Lassa (5000) annu in Africa di l'Africa di l'Occidenti da quellu di Ebola, chì hà pigliatu più di 11.000 vita da u 2013, ma quì à u 2013 avianu riunitu in casi micca alcune cunnisciutu in l'Africa Occidentale. Molti di i pazienti anu bisognu à avè Lassa chì pruvucatu negativu per a Lassa Fever (36%).
Chì ghjè interessante hè chì da u 2011-4, di quelli chì pensanu à avè u Lassa ma Lassa negativu, u 22% pruvucatu pusitivi per l'antica d'Ebola. (In ogni casu, solu 1 à a maiò era vistu à avè pussibbilmente u virus in u vechju di sangue, chì avissi indicatu l'infezzione curretta). Unipo di questi maiò pò esse malati cù Ebola; Qualchidunu pò avè avutu infezzione previa.
Ebola hà prumutivamenti salta da l'animali à l'umanu assai volta à l'annu in l'Africa Occidentale.
Se ci era Ebola in a zona prima, i casi di i vignaghjoli Evoli forsi anu da vene di l'animali.
Sapemu chì in u Côté d'Ivoire, hè stata un caso d'Ebola, di una varietà diffusa (u boscu di Taï Forest), chì vinìanu da i chimpanzees, chì era mortu da Ebola. Quessi antibodies indican chì hè prubabilitatu chì e persone anu infessuatu.
Perchè vene spargugliatu?
Perchè a malatia per sparghjera, ci hè bisognu à esse u mischju ghjusta, è forsi a furtuna furtuna. Ùn significa micca chì l'infizzione hà mutatu per esse più contagiosa. Sò parechji fatturi can affect quan una malatie sparse. U migliurà di u tempu intimu è animali (per esempiu bat) migliurà pò esse anche umani si sò in cuntattu cù l'animali cù l'Ebola. Ammulani di strada pudianu aiutà - tandu spreieci una maladie più veloce è larga è permettenu risponde à a malatia. Quelli chì sò in silenziu incubati una malatìa pò viaghja più luntanu; quiddi chì si trovanu malati pò circà l'assistenza o ritornu à vede a famiglia cù strati megliu. Inoltre, parechji casi anu rializatu iniziàticu à un grande funerale di un curatori tradiziunale pupulari assai mortu chì hà mortu da prupone à guariscenà i malati, chì risultanu a spargiu subitu da a malatia in certi punti. Ci sò parechji fatturi chì anu purtatu à Ébola a sparghjera in Africa occidentale.