1 -
Perchè SutureQuandu decide un averebbe bisognu di punti, avete sempre a cura di a ferita finu à chì pudete piglià l'assistenza prufessiunale.
Quandu evaluheghja una ferita per esse decide si averebbe bisognu di punti, ci sò parechje dumande chì deve esse risposta. U primu hè per quessa chì vi cunzidireghja à puntu. Stitches sò utilizati per dui motivi.
- Certeci una ferita per prumove a cicatrizazione è disuperta l'infeccion
- Reduze cicate
Fighjemu à a seconda ragiuni prima, di fà piglià da u modu. Se a ferita hè in una zona induve a cicada seranu evidenti è a ferita hè prufonda suffensa per vede u tessulu grassu sottu a superficia di a peddi ( u tessulu sottucutuanu ), è ponu esse signalati per riduce cicate. Puderanu cun mètudu se vi preoccupa di cicure.
U primu mutivu hè più cumplessu è deve bisognu di più.
2 -
Tipi di feriteLi feriti chì causanu un ruttimentu in a pelle sò chjamati feriti aperti. Eccu i tipi di ferite chì pò dumandà duminii. Cerati chjappi ùn anu micca un spaziu in a pelle è sò identifikati da infusiva è morbidi.
Ci hè parechji tipi di ferite aperte:
- Lacerations (see image). Questu hè ciò chì pensemu à quandu dicemu "cuts". Lacerations sò sputichi simpuli in u pelle.
- Incisions . Cirugichi ferita , chì sò abituati di un scalpel. Eccu sò parechji simili à lacerations, ma sò stati assai liscii.
- Punctures . Hè difficiuli per dì una punizioni da una lacerazione (vede photo ) se l'articulu chì hà fattu a ferita hè grande abbastanza. Lacerations si sprime nantu à a pelle, mentre chì i puncciate si mette à turnà. Se l'articulu chì hà fattu a punizioni hè sempre imbedded, hè chjamatu un oggettu impaled .
- Avulsioni . Sò stracciati trà e maniche di a pelle, o un flap apertu in trè suliacchi o anch'ellu sguassatu.
- Abrasivi . Questi sò scratchesi. A diffarenza frà una abrasione è un avulsu hè a prufundità. L'abrazzioni fannu a furza in particulare intactu, mentre chì avulsioni eliminate a pilia sana.
3 -
Ferru chì deve vede da un duttoreQuesti sò e ferite - è i pazini - chì ci vole sempre à u duttore:
- Pazienti diabetiche cù qualcosa ferita aperta
- Animali o muzzucos umani (ricurdate, avemu parlatu di feriti liberi)
- Dirt chì ùn sarà micca da a ferita
- Ùn si ponu micca firmatu i spini di a ferita
- Ughjettiva cuntrolata - Chjamate 911
4 -
Ci hè struchatu?Lacerations, punctures e incisions sò tutti i feriti suturable (ponu stichezze). L'avulsioni chì anu ancu una tata di pelle attaccata pò ancu esse suturable. Avulsioni cumplate e abrazzioni ùn sò micca suturable, ma ancu u me bisognu di u duttore si sò seri abbastanti.
Per stabilisce si i punture sò necessari, fighjenu trè fatti:
- Profundità . Hè a ferita sopra profonda per vede u tessulu sottucutivu (tessulu grassu grognu)? Sì cusì, a ferita hè prufonda per ottene u ponti, ma ancu ùn devenu micca bisognu.
- Larghezza . Pudete a ferita serà stata chjusura facilmente? Se a ferita hè diviziosa è ùn pò micca esse cercati in leghjitoghju chjusu, allura necessariu punti di u sughjettu per sughjurnà chjusu u tempu di guariscenza bè.
- Situazione . Ferru in i zoni di u corpu chì si stendanu è movenu assai avarà bisognu di puntu più frequenti ca quelli in i zoni chì ùn si movenu micca. Per esempiu, una ferita in l'antenatu ùn si move micca quant'è una ferita in u vientu, perchè ùn ùn necessariu micca necessàriche ponti.
A finali - ma micca menu - preoccupa hè quantu hè stata da l' ultima vacunazione tetanu . Un rifarendu tutale di tetanu hè cunsigliatu per ogni 10 anni, finu à ùn avè ottene una ferita serata, in quale casu parechji esperti vanu avè ottinente un sustegnu si hè più di 5 anni.
In generale, se hè stata più di 10 anni da a vostra ultima tetanus shot , pudete avè veru u duttore. Eppuru, quandu sò allora, pudete esse ancu questu a ferita avvista per i punti. In ultimatte, si vi preoccupa di a ferita è insicurata se deve bisognu d'aiutu prufessionale, vedi un medico.
> Sources:
> Achten, J., Parsons, N., Bruce, J., Petrou, S., Tutton, E., & Willett, K. et al. (2015). Un protocolo per una > aleatoriale > prucessu cuntrullatu di a gestione di ferita standard versus terapia di ferita di pressu negativa in u trattamentu di i maletti adulti cun una fractura aperta di u ramu inferu: UK Wound management of Open Fractures Lower Limb (UK WOLFF). BMJ Open , 5 (9), e009087. doi: 10.1136 / bmjopen-2015-009087
> Steen K. [Sei feriti traumatiichi sò chjusu duranti 8 ori?]. Tidsskr Nor Laegeforen. 2014 Set 16; 134 (17): 1657-60. doi: 10.4045 / tidsskr.13.1551. eCollection 2014 Sep 16. Reviżjoni. Novegese.