Passi per piglià si u vostru duttore dici à voi chì hè tutta a vostra Cabeza

Quandu u so sàvite sintomi è u vostru duttore ùn ponu micca di diagnosticà bè accurately, pudete dettu chì u vostru prublemu hè "tuttu in a testa".

O aghju - ùn ùn dicerà micca, ma ellu vi diciarà à l'altri. Cusì spessu, i duttori chì si cumpurtavanu stu modu facenu perchè volenu micca un problema cun voi, micca un prublema cù a so propria incapacità per truvà risposte. Questa hè a pràtica d'un meditazione arruganti , quellu chì pensa ch'eddu ùn hè micca tortu o incapacible.

Eppuru, anche u vostru duttore pruvatu à fà a culpa di u vostru status mentale, seguite a sperienze quelli sintomi fisichi. Sapete qualcosa ùn hè manca. Avete bisognu di bisognu di diagnosticu perchè avete bisognu di un trattamentu chì travaglià. Sapete chì hè qualcosa chì ci hè bisognu.

Quì sottu sò un pocu passu per fà si u vostru duttore dici chì u vostru prublemu hè tutta a testa.

1. Ùn assumete "tuttu in a testa" hè un sentimentu negativu.

"Tutti in a vostra testa" ùn hè micca significatu chì u vostru duttore chjamà i vostri sintomi. Chì significarà hè chì u vostru duttore vole esplora a pussibilità chì i vostri sintomi fisichi sò una causa chì ci hè rooted in u vostru cereu è micca u sistema di corpu chì pare avvirtutu.

Per esempiu, tutti sapemu chì i marghjistini pò andastà i nostri stomachi, anchi causanu à vomit. Sapemu chì l'estressi pò causà à culpisce nantu à i bugni, o pruvucà altre sbagliu nantu à a nostra pelle. U timore o vargogna m'hà causatu à ruborà o ancu cumincià à perspira.

A scienza medica moderna tutti i ghjorni trovi modu novi chì i nostri pensi di penseru ci anu a fiscià. Chjamanu chjamà a cunnessione spirituale. Questa cunnissioni hè ancu ciò chì face u travagliu di placebo .

Quandu a cunnessione di u mocteretto crea sintomi problematii, i medichi chjamanu u risultà e malatie psicosomatice o disordini somatoformi.

Sì avete statu under stress o crede chì hè pussibule i vostri sintomi pò esse attribuiti à ricerca experientièghjani o traume emozionale ricenti, cunzidamu chì "tuttu in a testa" pò esse esattamente ciò chì hè u prublema, è travaglià cù u vostru duttore per sorte.

2. A capisce l'incapacità di u vostru duttore per avvià

A verità hè, ùn hè micca pussibule per tutti i medichi di sapè ogni risposta, o di pudè diagnosticà ogni malatie. Oghje i malati ùn deve micca qualchì mèdicu daveru per avè a capacità, nè mancu esse medichi esistenu cusì d'elli. Arruganu o no, ùn hai un mèdicu avissi avutu u pesu di questa aspetta nantu à e so spalle.

Ci hè parechje razze ùn pò micca esse ch'ella aspetta .

Invece, quali pridani anu bisognu chì un medico ci dà l'un prughjettu bè, aiutu, è da quandu, si ùn pò micca solu u sfida, aiuta per aiutà à truvà i risorse per acquistà e risposte risposti d'alcuni, o in un locu, altru, è per micca solu per culpà u prublema nantu à a nostra salute mentale.

3. U travagliu cù u vostru duttore in partinariatu per calculà ciò chì hè sbagliatu.

I travagliu traversu u prucessu di diagnostichi diffirinziali cù u vostru duttore, chì puderanu aiutà à decisu ciò chì tutte e pussibbilitati sò.

Pudete ancu vuglianu cunzidiette pussibulità chì u vostru duttore ùn hè micca familiarizatu o ùn manicurà micca spessu.

Per esempiu, a dysautonomia hè una bona spiegazione è di diagnosticu per un anzianu di sintomi chì sò stritti à mette u dettu, è ùn ponu esse tistati.

4. Hartu una seconda o terza opinion.

Questu hè megliu fattu indipindente, micca per una riferite da u vostru mediu attuali, senza impedisce per diagnosticar. Segui a guidizioni per avè ottene una seconda opiu urdinariu .

5. Pidite un riferimentu à un psicologu o psiquiatre. (Sì - in seriu!)

Questu hè u passu chì a maggiorità di noi miss, ma pò esse u passu più vitale è impurtante. Eccu per quessa chì: Se u vostru duttore accunsente chì u vostru prublemu hè tutta a testa - chì puderà tene frustate è in còllera.

A megliu di vendetta, quandu si sapi sicura chì u prublema ùn hè micca psicosomaticu o un disordine somatoforme (vede n ° 1 supra) hè di pruvucari ch'ella hè sbagliatu. Se u megliu puderebbe fà di dì chì u prublema hè tutta a testa, da quì hè duvere duverete cun ellu. Ask for that referral.

Qualchì ellu furnisce a riferimentu (vede below for outcomes). O ùn vulerà micca - à quale puntu hà chjamatu u so fasgianu.

Se ellu furnisce a riferimentu, è si ncontranu cù u psichologu o psichiatricu, pudete avè dui risultati possibles, è l'uttene pò esse utile à voi. Un risultu sarà chì sarete cunsideratu stabile mentale, senza ipochondriji o ciberiarii. Avà sapete chì u medico non-diagnòggicu era tortu - è ellu stessu.

L'altru risurtatu pussibuli hè chì u psiculugrafu o psiquiatre hà da decisu chì avete un problema mentale chì hà bisognu à indirizzà.

Se u cunsigliu ùn vi diciarà chì u prublema hè in a vostra testa, in tuttu, uttene una seconda opinion psicologica. Pìglia assai dolore per truvà una seconda opinion di salute mentale da quellu chì ùn hè micca afflittu à u vostru uriginali "all in your head" medicale. Ùn vulemu chì e amichevuli di i medichi impugnantanu a vostra capacità per avè u diagnosi ghjustu.

6. Quandu avete persighjatu l'opzioni, avete tastu scelte per fà un mudellu in avanzo.

Pudete sceglie per travaglià cù quelli medichi chì crede tene e rispunsabile davanti per voi.

Una caveat: l'opinione bona ùn hè micca necessàricamente l'opinione chì vi piace megliu. Assicuratevi di a vostra scelta chì u mette per travaglià hè quellu cù e risposti correcti è micca solu e risposte truvate a più faciule per trattà.

Pudete revuisce din tuccazioni per scopre ogni pezzu di infurmazione pussibule per aiutà à dì ciò chì u vostru diagnosimu pò esse da veramente.

7. Travaglià cù un avvatu di paci.

Certe volte i più boni risposti d'alcuni cu un accontu in u risultatu solu i vostri successi. Un avvatu di paci paciu pò aiutà à piglià un passu retrocede, fate è richete e pezzi impurtanti di u vostru puzzicheghju, è aiutavà per esaminà quandu induve andà da quì. Eccu cumu truvà, entrevista è selezziunate un favuritariu favuritu .