I Differences Entre MS è ALS

Tutti sò malati neurologichi, ma ci sò qualchi distinzioni chjave

L'esclerosis multilingua (MS) è a esclusivi lateral amiotròfi (ALS o a malatia di Lou Gehrig) sò simili in certi modi. Per esempiu, e dui malatie cù i nervi è a parolla "esclerosi", chì significa "enduring" o "cicure". Eppuru, i causati è sintomi di e malattie sò assai sfarenti, cum'è i pronece.

(Quella chì si ricorda di u "pezzu di ghiaccio di ghiaccio" durante l'estiu di u 2014, induve a ghjuridizione sfidau à l'altri à dump trede di ghiaccio nantu à e so capelli?

U puntu di quelli video virali era di sensibilizà è di ricerca fundati per ALS .)

Sì avete MS, vi dumandate s'ellu hè più probatu ca a populazione generale per sviluppà ALS. In questa classa di ALS vs. MS, sapemu più nantu à sti dui cundizzioni.

Chì hè l'Esclerosis Multipla?

L'esclerosis multiplica hè una malatia neurològica crònica chì u sistema immune attaccò a mielinia (crescente grassa) chì coperta i nervi in ​​u sistema nervatu cintrali. Ci sò tanti teorii diffirenti per quessa chì succede questu. Una nova teoria chjamata insufficiency vascular cerebral (CCSVI) suggerisce chì un sanguinaccio lenta di u curu (per rigordu vinu narrowed o deformatu) risultati di i depositi di u funziunamentu, chì causanu inflammazioni è purtanu à i sintomi di MS.

Chì hè l'Esclerosis Laterali Amiotròfica?

ALS hè dinù una malatia neurologica. In ogni casu, in ALS i neuroni, iddi, degenerate (pagà è mourenu). Qualcosa ùn sapi perchè vene questu succorsu, ma ùn ci hè un zitellu geneticu.

ALS ùn hè micca pensatu per esse una malatia autoimmune. I Nuronsi chì sò affettati da ALS sò i muturi mutivi-i nervi chì sò rispunsabili di cuntrolliri tutti u muvimentu voluntariu.

I muturi mutivi in ​​u core è in a spina cummincià à degenevule, perchè mute, è ùn sò micca stati mancati missaghji à i musculi chì cuntene.

I musculi cumincianu à atrofia (cagiunati) è debilitanu è a persona eventualmente perde a capacità di utilizà quelli musculi.

Differenzi clausiche in e malatie

Mentri ci hè una perdita di neurone in MS, hè principalmente a mieline chì hè attaccatu. Quessi chjappà o disrupta a trasmissione di signali nervi. A rimandazione spessu occur, chì guverna a cicure. Dopu à questa succorsu, a so funzione pò esse risturata à qualchì puntuale, ancu s'ellu u prucessu spessu sottumette sintomi residuali. In MS, quasi più nuddu nervu in u sistema nervu cintrali pò esse affettatu, perchè l'intervalu di sintomi di MS hè vastu.

In cuntrastu, in ALS solu i nervi chì cuntrolanu u muvimentu di u muvimentu vuluntariu sò intarvalli, cusì i simbulìstici averanu l'indebbulimentu di i brazilli è i ghjambi, impieczioni di ingestione, parlante è respirazione (respirazione hè cunsiderata cumminzione musculare volontaria, anchi si facemu inconscientemente).

U cursu di a malatia in ALS hè spessu prediccibile, carattarizatu da un decadenza stabile è sughjetti di sintomi. In contraste, ci sò quattru tipi di MS . Sò tutti sò assai diffirenti in quantu di a prugressioni è di a presentazione. Un pocu progressu per sempre, mentri àutri tipiche sò carattarizati da rishzanzi è periodi di remissioni.

In ogni tipu di MS, ci hè ancu un spaziu assai largu di gravità di sintomi è livelli di disabilta.

A Bottom Line

Ancu si sò in e malattii neurologichi, ALS è MS sò assai diffirenti di parechji maneri. Hè assai raru per qualchissia chì hà MS chì hè diagnosticatu cù ALS, ancu. Quandu MS ùn ùn predispone micca à ALS.