L'artèria sò i vaghjuli di sangue da quale rinsula nutriente è di rinsula d'ossigenu viaghja versu i organi cum'è i riti, u cori, è u curu. Oxygen è nutrienti sò essenziale per a survival of ogni ogghiu in u corpu.
L'arterii principali chì purtanu u sangue à u core sò l'arteri carotidi è vertebrali. Qualchidammu prublema cù u flussu di sangue in issi arterii pò causà un colpu.
Un modu pocu cumuni di difettu di e arterii, chjamatu dissection arteriale, pò causà un colpu.
Ciò chì hè a Disecció Arteriale?
A disseczione arteriala si riferisce à l'anormali, è in solitu brutta, a furmazione di una sciacca à u muru internu di una arteria. Cum'è a fossa sarà maiurata, si prisenta una piccula vendi chì i duttori truveranu una "falsa lumine". U sangue chì accumuleghja nentru stu falzu luminu pò diri à un prugettu in quattru modi seguenti:
- Piuma di sangue in u muru di l'arteria finu à ch'ella principia à impedisce u flussu di sangue. U gruppu di sangue in u muru di l'arteria hè cunnisciutu com'è "pseudoaneurismu". Pseudoaneurismi pò causà simprici di picciottu pressu nantu à e strutture funziunate situati vicinu. Puderanu ancu splende è causanu chjassi maiuri in u cori (fiaschi hemorrhagic). Quandu si cumpende, u pseudoaneurisimu hè chjamatu "dissiccatu aneurysm" o "dissecting pseudoaneurysm".
- U sangue internu di u lumen falzu pò sculcessu è allargari lentamente à u territoriu induve u sangu corra in regula. Chistu pò limità o interrompi l'intermuciu di sangue à una parte di u core.
- Pezzi pezzi da u clot di sangue chì creanu pò spuntà, trasfurmà u corpu, è diventanu trappula in una arteria più chjuca in u core. Questu avvene hè cunnisciutu com'è "tromboembolia artèriu à a arteria".
A disseczione arteriala hè rispunsabili di menu di 2 per cente di tutti i maniche. In ogni casu, a dissection arteriale hè stata cuncetta à un quartieru di tutti i picculi in ghjovani è di età aggrancata chjaramente.
Ogni annu in i Stati Uniti, tra 12,000 è 15,000 persone sò influinzati da disseczione spontanea di l'arteri carotidi o vertebrali.
Sintomi
I sintomi tipici sò:
- U pene nantu à unu o dui ridu di u collu, facci, o capu
- Dolore ocular o un pupulu pocu pupulare
- Una vuccata siccata o visu doppia
- Incapacità à cercache un ochju
- Un cambià sviluppu in l'abilità di pruvà l'alimentu
- Annunziate in l'ore, vertu o vertu
- Paralisi di qualchi di i musculi di u collu è di a faccia da una parte
I sintomi di un colpu o un attache ischemic transitori pò metu pocu di ghjorni à uni simani dopu à l'iniziu di qualchi di i sintomi deskritti più arriba.
Cause
L'arteri carotidi è vertebrali ponu esse affettatu di e feruti in u collu o ancu movimenti contundente. I seguenti sò parechje situazioni chì anu assuciatu cù a disseczione di l'arteri carotidi è vertebrali:
- Neck durante a longa di capelli di lavare in un salottu di bellezza
- Manipulazione Chiropratica di u collu
- Whiplash injuries
- Traffu in corpu à u collu
- Extinzione à u collu estremu durante u ioga
- Pittura un tettu
- Tough, vomiting e starnitu
- L'allargumentu di u collu mentre ricivete a bocca a bocca durante a risuscitazioni cardiopulmonari (CPR)
A dissecció spontanea di l'arterie carotida è vertebrali hè una causa relativamente infaata di stroke.
A dissecció spontanea riferisce à una dissection arterial chì ùn hà micca avè una causa immediatamente identificable. A disección di l'arterie carotida è vertebrali pò ancu esse spontaniamente in associazione cù e seguenti malatii:
- U sindromu di Marfan
- Malati pulitichi di rini
- Osteogenesis imperfecta
- Displasis fibromuscular
Diagnostu
U teste più cumuni per diagnosticà una discepzioni di a carotida o l'artèria vertebrali hè un angiogramu. In questa prova, un tintu di contraste hè inghjuttatu in una di l'arterii chì portanu u sangue à u core. Un ragius hè accustatu à vede a furma di l'arteri carotidi è vertebrali in quantu a tinta viaghja per elli (vede stampa).
A discepzioni hè diagnosticata quandu l'angiograme mostra una artèria chì pareva esse divisa in dui e parte separati, una di quale hè chjamata cum'è "lugea falza" (scritta da avà.) Quandu a dissección hè cusì tremenda chì impedisce per sempre u sangue di u sangue l'arteria, i tinglado di u vitru è sparisce in u puntu chì l'arteria hè stata chjusa. Quandu a dissection causa un pseudoaneurismu, l'angiogramu mostra una accumulazione di tinta in u muru di l'arteria dissiccata.
Altre prucessi utilizati pà u diagnosi di dissociazione carotida è vertebrali includenu l'angiografia di resonance magnetica (MRA) è l'ultrasound duplex.
Trattamentu
A dissoziunà di carotide è di arterial vertebrali pò esse trattatu cù l'heparina, una medicazione chì impedisce l'estensione di u coddu di sangue in l'area di a disseczione. Heparina hè un medicazione venenu. Quandu hè u tempu di abbandunà u ospitalu, Coumaden (warfarina) hè un diluiu di sangue chì pò esse presu da a bocca.
In generale, una persona chì sèrviri da una dissection arterial hè mistetante di presiglia sangue diluente per 3 à 6 mesi. In ogni casu, si i testi di seguitu ùn vi mancu un capimachu significativu dopu à 6 mesi, u medicazione hè prescribed for long periods of time. Se ùn ci hè sempre una misurazione, a cirugia o angioplastia à globu percutaneu è u stentate pò esse altre optione.
Recuperazione
A maiò parte di i persone chì anu pussutu acquistà cunnisciutu à artighjanali dissection sò una bona ricuperazione. In fattu, un pocu di u 5% di quelli chì anu una disiccata arteriale a morti à a cunsiguenza di l'avvenimentu. Più più di u 90% di i casi chì l'arteria carotida hè criticu cun limitata, è più di u 66% di i casi in quale hè stata bluccata da disseczione, resu di quandu pocu di mesi dopu chì i sintomi sò espertu. In certi casi, una cumbugliu persistenti pudere demuru per uni settimane o mesi.
Aneurismi di a discepzioni ùn anu mai più rupture, ma puderanu guidà a furmazione di coaguli di sangue è un volu tromboembolicu in casi rari.
Un Verbu da
A dissection arterial hè un cundimentu assai cumplessu. Ma cù una ghjuridica medica expertu, a maiò parte di e persone chì anu una dissección arteriale sopravivanu è si cuntinuanu à fà bè bè. Sì o sì un amatu hà avutu un impurtante causatu da una dissection arterial, avete bisognu di qualchì tempu di ricuperà da u picciottu. A riabilitazione di u còdici spessu necessiteghja una participazione attiva, è pò esse aggradèvule, ma vi vede ricuperazione è migliurazione cù u tempu.
> Sources:
> Dissection of the interventricular septum: Ecucardiographic features, Gu X, He Y, Luan S, Zhao Y, Sun L, Zhang H, Nixon JV, Medicine (Baltimore). 2017 Mar; 96 (10): e6191