Sta cundizione hè causata da una mancanza di flussu di sangue à u intestinu grossu
A colitis ischemichi hè quandu u sangue di u sangue à u intestinu grossu hè interrotta. U flussu di sangue di constantità à l'intestinali hè necessariu di mantene quissi l'organi sani, è quandu a malatia o l'inghjulazione pruvucarà i vuccelli in ubligatoriu o rinfriscenu, pò causà colitis ischemic. A colitis ischemica pò esse à ogni età, ma hè più cumuni in i persone di più di 60 anni.
A colitis ischemica hè tratata in l'uspidale cù medizzioni di sustegnu, ma in certi casi a cirurgia pò esse bisognu. A maiò parte di u tempu, a colitis ischemicica si facianu lentamente da u tempu, ma in certi casi, pò inizi à francà (sia agudo). A colitis ischemic aguda hè una sicurezza medica, chì hè per quessa hè impurtante per vede u meditante immedanevi quandu pare u severu dolore abdominal.
A colitis ischemica ùn hè micca riattazione cù a colitis ulcerativa, una forma di malatie intranetali intangible (IBD) . "Colitis" hè un termini chì riferisce à a inflammazione in u colon, chì pò esse causatu da una varietà di malatie è e cundizione. A colitis ischemichi hè, in ogni casu, assuciata à a malatia di u cori, è mantene un stile di vita sana à a dieta è l'esercitamentu hè impurtante per reducione u risicu. In a maiò parte di i casi, a colitis ischemica hè trattazione riesce è risolta in pocu di ghjorni senza cumpressioni. A colitis ischemichi ùn sia accade nove è e persone si ricuperate bè.
Cause di Colitis Ischemic
Ci hè trè arterii principali chì purtanu u sangue à l'intestini, chjamati arteriu mesenteric. U sangue rich in ossigenu hè necessariu di tutti l'organi in u corpu per a funzionà degne, è l'arteriu mesentericanu sò a via chì dà u sangue à l'intestinali. Sì issi arterii sò parti o totalment bluccati o rinfriscati, u sangue hè ridottu (chì hè chjamatu infartu), è a morte celulosa pò esse accade in u largu (à petite à e cose).
Ci sò parechji razze diffirenti perchè l'arteriosi mesenterica puderanu esse bloquei:
- U colesterulu altu : L'arteriasi mesenterica ponu esse bluccati quandu ci hè un buildup di plaque in elli. A Plaquette hè fatta di colesterol, grassu, prudutti di i celulare, calcium è fibrin. Quandu a plica hè blocking arteries hè una cundizione chjamata arteriosclerose. In i persone chì anu a malatia arterial coronaria o a malatia vascular periférica, l'ateroesclerosis hè una causa cumuni di a colitis ischemic.
- Coqulu di sangue : Una altra causa di colitis ischemichi hè u coaggiu di u sangue. Quandu e platelets è i proteins di plasma in u sangue sò stallati, puderanu formar un coetanu chì hè grande abbastanti per bluccari tuttu o una parte di una arteria. U coaggiu di sangue pò accade dopu una preghjudiziu, ma sò ancu una complicazione di parechje altri malati è cundizioni è com'è un avvenimentu avversu di qualchi medicazione.
- Cirurgia: A cirurxía in una artèria pò causà cicatricial tissue to form. In certi casi, u cicattu di cicatriziu pò succorsu à un tali puntu chì stablje u internu di i vini sanguini.
- Drug use: Cocaine è methaphetamine sò assuciati cù colitis ischemic. Hè perchè stu drogu pò causà i vini sanguinari a anguli.
Risc Factor
Certi di i fatturi di risichi per a colitis ischemic include:
- Età nantu à 60 anni
- Fallu culore congestivu
- Diabetes
- Pressjoni bassa
- Duminazione (ancu raru), cumprese antibiotici, quimioterapii, hormonii (estrogenu), meds di stirpiata di e IBS e pseudoephedrine
- Cirurgia previa in l'aorta
Sintomi di Colitis Ischemichi
Di genere, u sintumu chì a maiò parte di i persone cù a colitis ischemichi sò brutta, cusì dolce di u vinu abdominal . U dulore pò esse più noti dopu à manghjà è quì ci pò ancu esse tenderness in u ventre. In a maiò parte di i casi, u dulore hè moderatu, ma se l'arterie soccu èranu situati à u dirittu di l'abdomen, u dolore pò esse severu. Questa arteries cusì ghjustu serve l'intesti di u grande è l' intestinu chinu .
Quandu ci hè un ingrossu intestinu piccatu cù colitis ischemichi, a cundizione pò esse più dulurusa è anu più riscosu di cumercii seria.
A colitis ischemic can also cause sinscita sanguinosa, cù u sangue chì hè nantu à u spettru di vermi culuritu à marrone. A nausea, diarrea, vomitu, frebba, è una prublema urgente di frequenza di aduprà u bagnu sò l'altri sintomi potenziale di a colitis ischemichi.
Diagnosticu di a colitis ischemic
U mèdicu pudete diagnusticà a colitis ischemichi basata in parechji fatturi, cumpresa una ricerca curretta fìsica è i risultati di certe testi. Pirchì a colitis ischemichi tende a causari unu di i listessi sintomi di l'IBD (e duie forme principali per esse a malatia di Crohn è a colitis ulcerativa), ci vole à piglià a cura di diferenzà quelli cundizzioni. In certi casi, fà un diagnosi di colitis ischemichi pò esse sfidae perchè i sintomi sò simili à l'd'altri cundizioni.
Certi prucessi chì pò esse usatu in u cursu di fà un diagnosi include:
- Colonoscopia : A colonoscopy hè una prova chì un tubu cù una lume nantu à a fine hè inseritu à l'anu per vede à u largu intestinali.
- Tomografia scuperta (CT) : A CT scan hè un tipu di ragiò chì hè utilizatu per vede i tessuti è l'organi in l'abdomen.
- Angiografia Mesenteric: Durante questa prova, u tintu di cuntrastu hè injectatu in una di l'arteriosi mesenterica, per via l'ingrossa. I rai sò raccugliati per vede l'internu di l'arteria.
- Cunsumamentu di sangue di sangue (WBC) : Un cummerciu di sangue di u sangue chì hè più altu di u normale significa chì ci hè una inflamazioni in u corpu chì pò esse assuciatu da a colitis ischemichi.
Tratamentu di a Colitis Ischemichi
Terapia per a colitis ischemichi dependerà di a gravità di a cundizione, cù a malatia aguda chì necessitanu tratti più aggressivi. In casu induve a cundizione hè cunsideratu moderatu, u trattamentu pò esse di un cursu di antibiotici, una dieta di u liquid, fluidi intravenii è a gestione di dolore. Se a colitis ischemichi hè stata trovata da una altra cundizione, a cundizione sottumessa necessaria un trattamentu. Certi classi di medicazione chì anu usatu per trattà e migraine o a malatie di u corazzu pò distruntà e vini sanguini è pudete esse adupratu per un tempu. In questi casi cume, a colitis ischemic se rende in pochi ghjorni.
In altri, casi maiori, i medicazione cum'è quelli chì scupperanu coati di sangue (trombòtici) è ampiezza l'arteriasi (vasodilatori) pò esse usatu. Sì l'arteria ùn sia micca scunnisciutu, a cirurgia per sguassà l'impiccazione hè un altru trattamentu potenziale, ma questu hè generalizatu solu cù l'altri trattamenti ùn sò micca travagliati. Se ci hè una perforazione (burato) in u culone, o una sezione narrowed (stricture) , a cirurgia pò esse bisognu di riparà queste prublemi. Se ci hè tissutu in u culone chì hè mortu, a cirurgia serà fatta per sguassà quella sezione di l'intestione ( reseccion ).
Un Verbu da
A colitis ischemichi sona abbastanza pinsata, ma a maiò parte di i casi solu in quattru ghjorni senza trattamenti agressivu. Casu più strette pò esse bisognu di a cirugia, ma a maiò parte di a persone riluperate bè senza cumpressione Qualchì tempu hè cambiatu à l'abitudini intestinali, cumu si va à u bagnu più frecuentinu o menu spessu, si deve esse trattatu cun mèdicu. U sangue in u taburete o u dolore à l'abdominal, chì hè cumu a colitis ischemicum spissu accuminata, sempre aduprà una visita à un duttore per sapè ciò chì pruvucà issi sintomi.
> Sources:
> Beck DE, de Aguilar-Nascimento JE. "Ughjettu Surgicicu è Risultatu in Colitis Ischemichi Agiuti". Ochsner J. 2011; 11: 282-285.
> Rania H, Mériam S, Rym E, Hyafa R, Amine A, Najet BH, Lassad G, Mohamed TK. "Cululina ischemichi in cinque puntu: una aprile 2013." Tunis Med. 2014; 92: 299-303.