Chlamydia hè una infezzione di trasmissione sessualmente chì spessu ùn hè nisun sintomi. Malgradu, a chlamydia pò causà cumplicazioni chì pò duranu à l'infertilità è altri affare. Sfurtunatamente, ùn ci hè micca una testi di casa quì pudete usà per detectable, è i sintomi di chlamydia ùn sò micca cunzidiratu prova d'infezzione. Pruvenzii cù un swab uretra, un swab di cervix o vagina, o un testi di urina pudete determinar se avete una infezzjoni è esse di trattamentu.
Ogni cuntrolli
Menemu l'autocompunea solu per enfatizà chì a chlamydia pò esse diagnostica propriu in a clinica cù prucessi di labattu specifichi. Puderete circà i sintomi di chlamydia , è sò bè chì sìanu cunsigliu. Ma ci hè una cunflittura cunzidenza frà elli è quelli di altre cundizione medica.
Inoltre, tenete in mente chì a maiuranza di e persone ùn anu micca sintomi cun infezzione chlamydia. Solu u 5 per centu à u 30 per centu di e donne è u 10 per centu di l'omi anu da sintoppu cù a so infezzjoni.
Labs and Tests
Ci hè un qualchì prucessu diversu chì pò esse fattu per circà a presenza di chlamydia. Queste si pò esse realizatu si tenete sintomi o cum'è un prucessu di routine se sèmpule sessualmente attivu.
Testi Comuni
I testi più cumuni sò pruposti à l'amplificazione d'àcitu nucleicu (NAAT). Queste si pò esse ghjucatu nantu à una:
- Uperine specimen
- Ufea uttral (omi)
- Endocervical swab (femine)
- VITRINI VAGINAL (donna)
I medichi è cliniche sò diffirenti in quale anu più prezzi.
Hè pussibule di pruvà per a chlamydia nantu à una mostra d'urine. Tuttavia, no tutti i medichi sò disposti per fà e prucessi di urina nantu à e donne. Parechji prufessori di a salute si prefettenu uttene esemplari cervichi, perchè anu stati stati pittughjati per furnisce risultati più precisos.
Dice questu, sè vo site micca menu prubabile di piglià una prova di chlamydia si dumandate un swab, dumandate un teste di urina.
Ùn pò esse micca abbastanza cum'è un swab, ma hè sempri una prova bona.
Innota chì a lista di e pruiezzioni di arriba ùn hè micca un PFM . Se avete avutu un esame ginekoloogia recente, chì avissi avutu avutu l'ingaghjamentu chì prova com'è una materia di standard, ùn assume micca chì avete pruvatu per a chlamydia; un Pap ùn pò detivà i bacteria assicurati.
Cumu hè statu testau pruvatu per una altra infezzjoni di trasmissione sessuale / maladie, ùn assume micca chì avete pruvatu per a chlamydia. Chjamia ùn sia micca a so propiu teste, ma i tratti parechji di l'altri STI / STD sò ineffettivi contra chlamydia.
Ciò chì aspetta
A manera chì i medichi di pruvucà per a chlamydia hè un pocu diffirenti per i femine è l'omi. Questu hè dovutu à i locu chì a chlamydia infecta in ogni sessu.
- Donne: A vostra ghjinulogna probabbilmente usanu un speculu per vede u cervicu. Scuprarà un samitru da u cervice using a small swab, chì serà mandatu per un labellu.
A menura cumune, un swab vaginal pò esse fattu. Studii recenti suggerenu chì i sputini vaginali chì e donne ùn sò precisamente precisamente (per esse più più) di quelli fatti da i prufessori sanitarii. Dice questu, in a maiò parte di circustanze, u mèdicu vi ricumandarà chì ella facià u swab, esse endocervical o vaginal.
Sè vo vulete optà per un teste di urina, assicuratevi di vultà in l'uffiziu di a prufessione di a salute meditazione cù una buca di piuma.
- Omi: u vostru duttore vi dumandà u duminiu di urine o cullèvule una specie da u capu di u vostru pene cun un luminu. Questu kampjunu hè mandatu in un labellu per l'analisi. No tutti i medichi face pruduzioni di urina per a chlamydia. In ogni casu, avete sentutu cumu cunvinta per esse ghjustizia per esse ghjudiziu u prucedimentu d'urine per a chlamydia hè una scelta. Pudete ancu chjamà u vostru duttore in anticipu per vede s'ellu ci hè pruvedimentu d'urina.
Chjamidi i pruvermi si migliurà, è e teste spessu torna in pocu oghje, permettenu u trattamentu rapidu di e infizzioni.
Rettal and Oral Swaps
Raccalli swabs è sputichi orali pò ancu esse cunsideratu per quelli chì anu sessu anu receivante o sessu orale senza restu protettivu .
U so cumpagnu di a salute averebbe ancu ghjunghje à scelte per dà un prufilu diversu, ma hè bonu per sapè da sta storia.
Ni l'oghjettu di u rectu è nurmale ùn sò micca stati appruvati per pruvà, ma a ricerca suggerisce chì per esse sti prughje maiò hè impurtante. Per esempiu, un studiu 2017 hà truvatu chì trà l'omi chì anu sessu incù l'omi (MSM), u 13% anu una infezzione rectale di chlamydia, ma solu u 3,4 per centu anu un sputinu uretral positiu. In i donne (in un ambiente urbanu in i Stati Uniti), u 3,7% anu truvatu per avè una infezzione extravaniale. Quelli sò sottu à 18 anni avianu a maiò alta frequenza di infezzione extravaniale.
Guidelines
Hè cunsigliu chì e femine in attivita sessuale à l'età di 25 anni è sottu sottu prughjettu annuali per a chlamydia. Questa pò esse fatta à a listessa ora da u Pap smear annwali. Prufessiunarmenti più frequenti pò esse cunsigliatu per i adolescenti.
Per i femini mai più vechji 25 , scansu annunzià si deve esse fattu per quelli chì anu aghjustatu u risicu, cum'è quelli chì anu un novu cumpagnu, parechje parechji, o particulari, si sò cun quellu chì hà avutu un STD.
U prughjettu hè stata trovata è assai efficace è per sminumentà u risicu di una donna chì sviluppa una malatia inflamatoria pélvica (PID ). Perchè PID pò diri à l'infertilità, frà altri prublemi, questu hè summamente dignu di note.
Omi chì anu sessu cù l'omi (MSM) deve esse screened, almenu annumente (siti genitale è rectale di esposizione). Perchè chì sò o sò parechji sughjetti o sughjetti multiplici, u screnu deve esse fattu di trè à sei mesi. Un studiu 2013 insegna chì a cumbuglietta regularmente di MSM puderà reduciru u risicu di chlamydia è HIV per 15% è 4 per centu, rispettivamente. (Chlamydia aumenta u risicu di infettà cun HIV).
Mentre ùn ci sò micca cunsiglii specifiche per i machini heterosessuali , u screnu deve esse fermamente cunsideratu. Circunnau duie volte parechji donne chì l'omi sò diagnosticati da chlamydia, probabbilmente per u prucessu inadecuate di l'omi. Finu chì i normi sò settimati, l'omi chì anu fora di una relazione monogamu a longa dumanda, deve dumandà prucessione, preferibile annu, è più spessu cumu bisognu.
Demandante Prucessione
Ci hè parechje raggiune perchè i medichi ùn puderanu pruvà per STDs è perchè avete bisognu di inizià a discussione è dumandate a prova per esse. Ancu par i guidari di screening in u locu, parechji casi ùn si trovanu è ùn anu dette.
Assicuratevi di dumandà a prova di chlamydia, particularmente se unu di i vostri partner hè stata diagnosticata cù una STI / STD, o sè vo site sessualmente attivu fora di una relazione mungulu monogamu longa.
Parechje timpesta da stu prucessu per via di sentimenti chì anu da esse ghjudicati per a so storia sessuale. Sapete chì a chlamydia hè summamente cumuni è truvata in i persone di tutti i scarsi di a vita. Hè un solu attore sessuale cù una persona chì porta i battìri à sviluppà a infezzjoni.
Se dumandate u vostru attuali di a salute per a prova hè difficiule per voi, cunzidira à l'altri stratèggi per sulamente u subjecte . E si dumandate è ùn piace micca a risposta avete, cunsiderate truvà un novu prufissiunale medica.
Risultati è seguiti
Se tenete un teste pusitivu, hè impurtante parlerà cù qualsiasi partinarii sessuale avete avutu in u passatu dui mesi è suggerenu chì vedanu u duttore per esami è u trattamentu.
Cum'è cù qualsiasi formi di teste di labatori, ci hè u potenziale per l'errore. Ancu s'ellu a sensibiliità di i prucessi di chlamydia hè adupratu oghje hè bona, puderanu mancu missu infizzioni (risultatu in falsi-negatives). Chì significarà hè chì si avete qualchissia sintomi, avete da seguitu cù u vostru duttore, ancu s'ellu avete un risultatu negativu.
Ci hè ancu un pocu risicu di risultati falsi falsificati, in quale una persona hà una prufilu chjamydia positiva ma ùn hà micca veramente l'infezzione. Questu hè di menu preoccupari in generale, cum'è a maiò parte di a persone tolerate i tratti per a chlamydia beni, è trattanu accidinatu un pocu di pirsuni chì ùn anu micca a malatia hè megliu da ne fate l'omi chì facenu.
Re-Pruebas dopu à u trattamentu
I donne incinta per esse riittatu quattru settimani dopu u trattamentu hè cumpletu. I fimmini incinta in altu riscu anu ancu esse riesciutu pruvate nant'à u terzu trimesteru.
Ma certe ancu chì quellu chì hà sintumu persistenti averanu subimperu per pruvà. A ri-infizzioni hè pussibule, è a maiò parte di i casi chì si trovanu dopu à u trattamentu sò perchè sta pussibilità, in quantu à u fallimentu di u trattamentu stessu. Pruvene per pruvà circa trè mesi dopu à u trattu per a chlamydia hè ricumandatu per l'omi è donne, ancu quelli chì cunnanu i so sociiani sò trattati ancu.
Diagnosi Differentials
L'acqua di u vaginu in i donne hè parechje mutivu, chì varieghja da a vaginosis bacteriana à infezzioni di levadura, à chlamydia, à cambiamenti hormonal. Cumu a so manera, hè una gran varietà di cundizzioni chì ponu causà dolore cù sieculi, sdrughji trà e persone o cù cuntru, è più.
Perchè omi è donne, u dolore è u prufrontu di a micció pò avè parechje mutivi pussibuli, inclusi infizzioni vesicula è altre STD.
Allora, quandu un prufessore di a salute si sospettate un sferimentu o l'altru, si prisentanu sintomi à tutti, i teste di laboratori sò imprescindichi à fà un diagnosi chjamydia precisa è di sceglie u trattamentu adattatu. Inoltre, hè pussìbule chì alcuni a tenclara di chlamydia è una altra infizzione à u stessu tempu, è a prova pò aiutà à qualchì tipu di questu questu.
Avemu avè pruvvisti boni per truvà chlamydia, è quandu i pusitivi, i boni tratti per guariscenze l'infezzione. Ma senza un diagnosi, u trattamentu ùn succede micca, è senza trattamentu, i complicazioni cum'è a infertilità pò esse.
> Sources:
> Centri per a Enormece Control and Prevention. Chlamydia-CDC Fact Sheet (Detailed). Updated 10/04/17. https://www.cdc.gov/std/chlamydia/stdfact-chlamydia-detailed.htm
> Frati, E., Fasoli, E., Martinelli, M. et al. Infirmità di Transmititu Sexualmente: Una Struttura Novella di Scenze per Millora a Salute Di Feminine in Vulnerabili Populations. Re Journal of Molecular Sciences . 2017 jun 20; 18 (6). pii: E1311.
> Kiridou, M., Vriend, H., Lugner, A. et al. E mudificà l'impattu di a Chlamydia Pruducerà nantu à a Transmission of HIV in quelli chì anu segnu cù l'omi. BMC Infectious Diseases . 2013. 13 (1L: 436.
> Lunny, C., Taylor, D., Hoang, L. et al. Scupule di uperògginu à a Pruvista di Chjamidia è Gonorrea: Una Revista Sistemàtica è Meta-Analisi. U so paese . 2015. 10 (7): e0132776.
> Mustanski, B., Feinstein, B., Madkins, K., Sullivan, P., è G. Swann. Prevalenza è Risk Factors for Rectal and Uretral, Infezzione di Transmititu Sexuale Da Spettaccioli Autònomichi Doppiu i Ghjovani Hè chì sò Sexo cù Men Participate in Keep It Up! Avalia ghjinurtata 2.0. Sessi . 2017. 44 (8): 483-488.
> Van Der Pol, B., Williams, J., Fuller, D., Taylor, S., e E.Hook. Pruvari Combinati per Chlamydia, Gonorrea, e Trichomonas per U utilizazione di u BD Max CT / GC / TV Assay con Tipi Genitourinariu Specimen. Journal of Microbiology Clinical . 2016. 55 (1): 155-164.