Chì hè una Infizie sistèmica

Chì hè una infeccion sistèmica?

A infezzjoni sistima si guadagna u so nome chì si spargiu in tutti i sistemi di u corpu. Pò esse paragunatu à una infizzione chì u patogenu o sintomi sò lucalizati in una zona. Tali infizzioni sò cunnisciuti ancu com'è infizzioni lucali . L'infezzioni sistèmi ùn sò micca necessariu più maiurale di l'infizzioni lucali. Appigancia una proporzione più larga di u corpu.

Per esempiu, u friddu cumuni è una infeccion sistèmica. In ogni casu, ùn hè spessu micca particularmente seriu. A cuntrastu, un corta infectutu hè grave, ma micca necessàtu di manera sistemica. (Puderia diventà sistèmicu si infruisce una infezzjoni. A infizzione bacteriana sistnica hè un spessu chjamata sepsis).

No tutti e malatie sistimichi sò infizzioni. Per esempiu a diabetes causa sintomi è cambia in tuttu u corpu. Hè un disturbu autoimmune chì ùn hè micca causatu da una infezzjoni, è hè una malatia sistimica. A malatia cardiovascular hè ancu una malatie sistèmica. Molti tipi di malatie cardiovascular prèteni à i fatturi di cumportamentu, a genetica è i prucessi naturali di l'envidu. A malatia cardiovascular ùn hè spessu causata da infizzioni, ma pò esse. A maiò parte di ETS hè localizzata in genitori. In ogni casu, alcuni d'elli puderanu esse sistemichi.

Spessu Confused With: Septicemia. Septicemia ùn hè micca listessa cosa da infizzione sistèmica.

Questu termini riferisce à a presenza di bacteria in u sangue circulu. Puderà ancu riferisce à a prisenza di toxine di bacteriana in u sangue. Ma u sistema circulatori hè solu un sistemu di u corpu. A infezzione di sangue ùn hà micca perduvene necessàmente à i diversi sistemi.

E chi ETS sò sempre infezzioni sistimichi? E chi ETS pò esse sistemiche?

Parechji STD sò o sempre infeziunas sistèmi o ponu esse infezzione sistèmica.

VIH , per esempiu, hè una malatìa di u corpu tutale. U virus attacca u sistema immune. Sì senza trattamentu, pò pruvà à l' immunodeficiency . Questu, a sua volta, pò fà chì a ghjente suscettibile à un gran numaru d'altri malati infizziosi. Fortunatamente, i trattamenti assai efficais sò issa dispunibili per HIV. Puderanu tene u virus in verificatu è reducite a transmission of HIV à l'altri.

A gonorrrea , invece, hè spessu una infezzjoni bacteriana locale. In ogni modu, pò esse divulgatu in certi circustanzi. A gonorrea disseminata hè una infeccion sistèmica. Comu infezzione sistèmica, a gonorrea disseminata provoca sintomi varii chì a gonorrure localizati. Per esempiu, pò causà un tipu d'artrite infecciosa. Infezzjonijiet locali cù gonorrea sò più probabili di causari libru genitali, o una gargu di guai. Quelli sintomi sò dighjà di u locu di l'infezione. Molte infizzioni in gonorrhea locale ùn anu nisun sintomi à tuttu!

Chlamydia pò esse un candidatu oblicu per causà infezzioni sistimati. Pudete ascend à l'utru. Affetta una varietà di siti, cumpresu l'ochji è u rectu. In ogni modu, u tipu specchiu di chlamidìa chì prupone infezioni genitali hè generalmente micca pensatu per causà infezioni sistimichi.

Altre tipi di chlamydia, ancu, pudete fà. Per esempiu, a lymphogranuloma venereum (LGV) di a malatia sistèmica hè causata da un tipu di chlamydia chì si sparghje in tuttu u corpu. Strammi, infezioni LGV cumportanu più cum'è syphilis ca chlamydia. Questu hè spiegatu u fattu chì u bacteriu chì a causa hè un tipu di chlamydia.

Sifilisa si movi da diverse uparazione. A sfurtata iniziali cumencia cum'è una infezzjoni locale. Fate uni pochi, picculi fasgianu. Invece, a sifilia hè fundale una infizzioni sistèmica, spargugliata in tuttu u corpu. Hè cusì particularmente for Sifilis crònica. Si ùn mancanu micca trattatu, accadira eventuale numerosi sistemi in u corpu. Per l'esempiu, a sifilida latente pò esse eventualmente à prublemi neurologichi.

Infezzjonijiet sistèpi di syphilis pò ancu conduce à morte. Tuttavia, a morte da a sifilise hè rara in adulti, per a dispunibilità di trattamenti efficace. L'infezzione di sifili seriu sò più di una preoccupa in i zitelli. A sifilisa scuperta durante a gravidanza pò esse devastanti per u risicu per u fetus.

Sources:

Bardin T. Artritis Gonococcal. Prati Prassi Res Clin Rheumatol. Apr 2003; 17 (2): 201-8.

Cohen SE, Klausner JD, Engelman J, Philip S. Syphilis in l'era muderna: una stata per i medichi. Infect Dis Clin North Am. Dic 2013; 27 (4): 705-22. doi: 10.1016 / j.idc.2013.08.005.

Dal Conte I, Mistrangelo M, Cariti C, Chiriotto M, Lucchini A, Vigna M, Morino M, Di Perri G. Lymphogranuloma venereum: una old, oblivious re-emerging systemic disease. Panminerva Med 2014 Mar; 56 (1): 73-83.

McLean CA, Stoner BP, Workowski KA. . Trattamentu di u lymphogranuloma venereu. Clin Disinfect Dis. 2007 Apr 1; ​​44 Suppl 3: S147-52.